un vast cimitir vandalizat de noi și noi iubiri

te îndepărtai prin ceața de moloz a clădirilor năruite
silențioasă ca un zeppelin de război
după cutremurul de vorbe de azi-noapte în liniștea pestilențială își făcuseră cuib păsări negre
într-un târziu (abia) croncănitul lor m-a trezit de-a binelea
o dimineață întreagă m-am zbătut sufocat de coșmaruri
respirând izul de putrefacție al semenilor
mucegaiul se așternea peste lume ca o zăpadă a mieilor
ca o plapumă protectoare
sub el colcăiau miriapode uriașe

te țineam de mână
atât a rămas din tine
puzzle din care au dispărut mereu piese
mai întâi inima apoi te-ai volatilizat bucată cu bucată până la suflet
am ajuns să plimb cu dricul o păpușă de plastic pe străzile arse de soare ale metropolei pustii
într-o după-amiază te-am îngropat în cel mai îndepărtat colț al lutului meu
gândeam că poate poate am să te uit
(pieptul meu un vast cimitir vandalizat de noi și noi iubiri)
dar plăcile tectonice ale tristeții s-au dislocat iar tu ai ieșit la suprafață
pășeai în voie prin celula condamnatului la singurătate
cutremurul inițiat de pașii tăi s-a oprit abia într-un târziu
când prin ceața de moloz a clădirilor năruite nu se mai vedea nimic
îngropați de vii devenisem deodată cuminți

Vizualizări: 113

Îmi place

Membri cărora le place: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Iulie 6, 2015 la 1:29pm: Multumesc, doamna Vasilisia!

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Iulie 4, 2015 la 9:14pm: Excelent!

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Iulie 4, 2015 la 9:08pm: Va multumesc! Cu multa stima!

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Iulie 2, 2015 la 11:13pm: Reverență!

da Coza

Comentariu publicat de Corina Militaru pe Iulie 2, 2015 la 2:08pm: Foarte expresiv. Imagini deosebite cu mare impact. :)

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Iulie 2, 2015 la 12:51pm: Mulțumesc pentru apreciere, Ana Cîmpeanu!

Comentariu publicat de Ana Cîmpeanu pe Iulie 2, 2015 la 12:03pm: O stare de singurătate, dezolare, părăsire, inteligent redată prin proiecţie exterioară, cadrul urban este de fapt o ilustrare a unei stări de spirit. Eul liric transmite starea sa cititorului iar imaginea de descompunere, de devastare ajunge până la noi şi empatizăm puternic cu tot ceea ce citim. Inteligent, plastic, interesant, cu nerv liric, perspectivă modernă, bravo!

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Iulie 2, 2015 la 10:37am: Doamna Sofy, va mulțumesc!

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Iulie 2, 2015 la 10:36am: Domnule Ionel Constantin, va mulțumesc!

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iulie 2, 2015 la 9:52am: Liniştea singurătăţii, calmul apusului în năvodul cu vise stranii, în lupta cu viaţa într-o lume mohorâtă. Imensitatea nemărginită a vâltorii sinucigașe în care eul liric este prins, transformă totul în coșmar.

Poem dur, închis la culoare, rătăcește devastator, dar în sfera lirismului la ștachete înalte.

Felicitări, Marcel!

Sofy