Timp Multiplu

[ovidiu]

Timpul asemenea nopților calde

își regăsește clipa

în îmbrățișarea cerului.

Doar clepsidra antică pare să aibă

origini ascunse în nisipul

care nu știe de începuturi.

Secunde, irepetabile,

dispar în viteza luminii.

Universul

dă timpului măsuri diferite,

să ardă deschis

ca o rană din care se vor clădi istorii

Stelele se ascund

în roiuri cerești,

furnicare de lumini

vor ridica orizonturi noi,

privirii care îndrăznește.

[Chris]

ca o rană din care se vor clădii istorii - cladi 

frumos! 

[Vasilisia Lazăr]

Timpul capătă aici mai multe măsuri și mai multe chipuri, de la secunda irepetabilă până la dimensiunea cosmică în care se nasc istoriile. Mi-a plăcut îndeosebi imaginea timpului deschis „ca o rană din care se vor clădi istorii” — concentrează foarte bine fragilitatea clipei și permanența urmelor ei. Iar finalul, cu „furnicarea de lumini” care ridică orizonturi noi, lasă poemul deschis spre ceea ce încă nu s-a petrecut. Un poem în care reflecția și imaginea poetică se susțin frumos.

[Crinu Sorin Leşe]

"

furnicare de lumini

vor ridica orizonturi noi,

privirii care îndrăznește."

Bine spunea cineva, că vezi ce ești, nu ce este.

[Stanescu Valentin]

Imi place!