Te voi duce cu mine în nemărginire

[Grig Salvan]

ne leagă pe vecie lanțuri de fier
a mea prizonieră, al tău prizonier
pășim împreună oriunde sub cer
te voi duce cu mine și dincolo-n eter

alături de mine-n cătușele grele
mi-e dulce osânda, cu bune cu rele
când voi trece cu totul dincolo de stele
te voi duce legată de gleznele mele...

captivă pe pluta mea de iubire
te voi duce mereu într-o lină plutire
când voi trece cu totul dincolo de fire
te voi duce cu mine în nemărginire...

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Ada! Pentru vizită și pentru versurile în concordanță cu poemul meu!

Prizonieratul și captivitatea nu e întotdeauna un rău strivitor ci și un dulce supliciu, regenerator, o legătură mai presus de toate forțele distructive din universul nostru insensibil și rece, un lanț ce ne dă siguranța că nu vom fi singuri și rătăcitori niciodată, că vom avea mereu alături o ființă caldă și apropiată în peregrinarea noastră prin lume și - poate - și dincolo de această lume....

[Grig Salvan]

Așa e! Dragostea e cea mai mare forță din Univers, capabilă să treacă prin toate, peste toate și dincolo de toate! 

Mulțumesc, bolache alexandru, pentru lectură, apreciere și mesaj!

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Floare Arbore, pentru revenire și cuvintele frumoase! O seară bună!

[Ada Nemescu]

...prizonierat mai dulce nu există!

captivitate plină de fiori

osândă vrei, când ai putea să zbori,

un cântec - cifra doi, iubirea e... solistă 

O poezie atât de plină de energie! Contagioasă starea...

aDa

[bolache alexandru]

Frumos! O legătură dincolo de orice legi asta face dragostea...

[Floare Arbore]

slove profunde și melodioase care m-au făcut să nu regret că ador poezia. sincere felicitări d-le Grig.