Tablou de toamnă

[Camelia Ardelean]

Își scutură toamna cerceii de frunze,

Sub pletele-i aspre, natura suspină,

Iar astrul și-ascunde patetica-i mină

În pâcla rebelă, frământă din buze.

 

Ne-nfășură vântu-n febrile cojoace,

O mierlă adoarme pe ram, zgribulită;

Se cerne lumina prin jalnica-i sită –

Un soare zurliu răzbunarea își coace.

 

Îngână copacii absurde litanii,

Smulgându-și cu patos hăinuța cochetă,

În cuib, veverița propune „anchetă”:

„Pe unde-or avea reședința castanii?”

 

Se-adună în stoluri suratele berze,

Cu vocile triste își iau bun-rămasul,

`Naintea plecării consultă atlasul;

Un iepure zburdă vioi printre verze.

 

Pe drum se târăște un suflet de ceară –

Simțirea-i plăpândă, cu chip de stafie;

Posac, anotimpul l-a luat în robie,

Strângându-l cu sete-n fatidica-i gheară...

 

[Camelia Ardelean]

Mă bucur, Adina, că ai rezonat și de data aceasta cu versurile mele! :-) Îți mulțumesc mult pentru comentariu și aprecieri! Cu drag,

[Corina Militaru]

Un tablou frumos! Totuși sunt de acord cu Ion în privința veverițelor, iepurilor... :)

[Ion Lazăr da Coza]

Și eu cred că apostroful nu poate înlocui două litere. 

Și mai cred că nu trebuia să (te) cobori la veverițe, iepuri... 

Remarc ultima strofă.

da Coza

[Valeria Merca]

Un '' Tablou de toamnă'' frumos, care transmite,  izbutit  din toate punctele de vedere (scris în stilul Cameliei Ardelean):).

Ai de şters apostroful de după astrul, s1 v3( l-ai uitat acolo:)).

Ne-nfășură  vântu-n a` sale cojoace, acordul corect este Ne-nfășură vântu-n ale sale cojoace. Nu cred că apostroful este bine utilizat . Eu n-am întâlnit nicăieri acest caz, cu atât mai mult în poezie. Poate altcineva e de altă părere.
Totuşi, am citit cu mare drag şi am rezonat cu tabloul zugrăvit.

 

 

[Sofia Sincă]

O frumoasă descriere a toamnei completează acest pastel  colorat şi plin de substanţă.

Am citit cu deosebită plăcere,

Sofy