Sub bolți născătoare de stele

[Gabriel Cristea]

Umbre de carnasiere flămânde
năluceau circular în jurul focului.
O cupolă palidă pulsa viața, 
ca o membrană vie și subțire 
peste chipuri de piatră.
Femei incandescente
topeau la sânuri făpturi de ceară.
Duhurile nopții așteptau, salivând, 
cea din urmă lingere de lemn a flăcării. 
Aerul mirosea a tăiș de silex,
iar o șuviță de fum alb, ca un tendon retezat,
vălurea imensitatea glacială.
Bolți căzătoare de stele se prăvăleau moale,
albăstrind lacuri pietrificate.
Zori sângerau sub colți de gheață,
și umbre de carnasiere sătule,

plecau să alăpteze pui dormind circular
sub bolți născătoare de stele.

[Gabriel Cristea]

Mulțumesc, Mihaela Popa, pentru sugestie!

[Gabriel Cristea]

Mulțumesc, doamnă Vasilisia Lazăr!

[Mihaela Popa]

prozopoem plăcut metaforizat, prefer să citesc la timpul prezent pentru a da mai multă forță metaforelor

[Vasilisia Lazăr]

Ce construcție! Carnasiere flămânde - carnasiere sătule, foc - gheață, bolți căzătoare de stele - bolți născătoare de stele și tot așa. Moarte - Viață/Renaștere. 
Mi-a plăcut.

[Gabriel Cristea]

Mihaela, cred că am orbul cocoșului. :)))Mersi!

[Mihaela Suciu]

Revezi ,,pietri(fi)cate'' - asta sugera da Coza.

[Gabriel Cristea]

Mulțumesc, domnule da Coza! pietrificate - cu sensul de înghețate, fără viață.

[Gabriel Cristea]

Mulțumesc, Mihaela! Câteodată sunt pretutindeni și nicăieri. :)

[Gabriel Cristea]

Doamnă Sofia Sincă, nu mai am vârsta de a epata și nici  măcar răbdarea de a descrie jocuri imaginare  de pe calculator! :) Mulțumesc pentru comentariu!

[Mihaela Suciu]

O clipă m-am întors în timp, la cabana Urlea, la focul de cetină. Am retrăit aceeaşi senzație din poezie. Nu cumva erai şi tu, acolo? :))