Hoinari, culegători de rouă,
când setea ne ucide nopțile toride,
stingem incendii din atriile verii,
cutreierând prin poezie și prin dor.
Sunt zile, nopți fără de timp,
ceasuri cu limbile căzute...
Atâta liniște că îmi golește gândul
și mă aruncă în visare și în hău...
Periculoasă starea mea de zbor,
de aș fi avut doar aripi în altă viață,
aș fi ales un curcubeu,
să-mi fie salbă și să pictez din el
icoane, sufletului ...
Adaugă un comentariu
Frumos, dar caută mai multă prospețime.
da Coza
mulțumesc Sofia, am refăcut ...mulțumesc Valeria Merca pentru popas și apreciere!
O năzuinţa/ stare de zbor izbutită, prin conţinut şi mesaj.
Am lecturat cu plăcere.
Frumos! Stare, vis de libertate celestă. Fața răvășită a sufletului dornică de culori suave.
Aș avea o singură obiecțiune: scoate rima dintre curcubeu și meu.
Cu plăcerea textului,
Sofy
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE