Sonet cenuşiu

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Nepământene gânduri îmi coboară

mirosul crud, sfâşietor în pleoape,

fântâna-n lacrimi trupu-şi înfioară,

şopteşte blând cochiliei în ape,

 

o albă undă valului s-adape...

Cutreier gol. O iarnă mă desparte,

înfăşurată-n umbra-i de aproape;

Scrisori de fum... clepsidra, pe o parte,

 

căzută-n ieri; cuvintele-s deşarte.

Mă răstigneşte crucea pe teugă,

fecioara neagră-mi seamănă a moarte,

un cenuşiu e pironit în rugă...

 

aş vrea nisipul ud să-l adâncească.

Iar cerul stins făptura-mi dezgolească.

 

 

30  septembrie 2014

 

© Dragoş Nicolae Iordăchescu

    Reproducerea, numai cu acordul scris al autorului.

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Ion,

Îţi mulţumesc de trecere şi de lecturarea textului. Mă bucură faptul că textul meu îţi place!

Acum, referitor la textul de faţă, el este un sonet englezesc, sonet în manieră Edmund Spenser, format din trei catrene şi un distih (cupletul de final) alcătuit după următoarea schemă: a-b-a-b ; b-c-b-c ; c-d-c-d ; e-e. Are o măsură de 11 silabe/vers.

La sonet sau la orice formă fixă de poezie este important să respecţi tiparul rimei, ritmul,  măsura şi numărul de versuri impus.

O altă chestiune importantă, şi acum mă refer la sonet, este să respecţi natura mesajului, mai precis momentul în care se introduce schimbarea mesajului, în cazul sonetului italian în momentul trecerii la terţine, în cazul sonetului englezesc, momentul în care se trece la cupletul final de două versuri.

Privind aşezarea sub formula celor trei catrene şi a unui distih sau în formula monolit, singura remarcă pe care o fac este faptul că eu am respectat forma iniţială a  sonetului englezesc delimitând în catrene şi distih textul. Nu este greşit acest lucru!

Ceea ce mai adaug, referitor la sonet în general, este faptul că el trebuie să fie ca un "cântecel", o muzică lină a cuvintelor. Acest lucru s-ar obţine, mă refer la muzicalitate, din natura rimelor folosite. Aici, fiind constrâns prozodic de forma fixă, trebuie să cauţi rime şi cuvinte ce-ţi pot conferi un maxim în ceea ce priveşte această muzicalitate.

Încă o dată, îţi mulţumesc foarte mult de trecere cât şi pentru punctul de vedere exprimat!

Cu stimă,

[Ion Lazăr da Coza]

Sonetul italian este alcătuit din două catrene și două terţine, după structura a-b-b-a, b-a-a-b, iar pentru terţine, rima este c-d-c, d-c-d (vezi M. Codreanu); cel englez e monolit, cu ultimele două versuri mutate ușor spre dreapta (vezi V. Voiculescu).

Poezia (n-o recunosc a fi sonet) place profund.

da Coza

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Un cenuşiu al toamei şi al ploilor ce vor veni...

Sunt încântat de trecere  şi de cuvintele lăsate semn de lectură, Gina!

Îţi mulţumesc foarte mult!

Complimente,

[gina zaharia]

Ai presărat atâta cenușiu în sonetul tău încât il vezi/vedem cu ochii sufletului.

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Mulţumesc frumos, Lavinia, pentru trecere şi apreciere!

Complimente,

[Lavinia Elena Niculicea]

 Frumoase şi melancolice gânduri!

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Vă mulţumesc, doamnă Corina Mlitaru, pentru lectură şi cuvintele lăsate în pagină! Mă bucur dacă v-a plăcut!

Consideraţie,

[Corina Militaru]

Foarte frumos! Am citit cu sufletul. :)

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Mulţumesc mult, Adelaide! Mă bucură trecerea ta precum şi semnul de lectură lăsat!

Consideraţie,

[Valeria Merca]

"Mă răstigneşte crucea pe teugă,

fecioara neagră-mi seamănă a moarte,

un cenuşiu e pironit în rugă..."
Semn de Admiratie!