Sipetul cu minuni ale lumii

[Marioara Visan]

Mă prefac în spuma mării
la ceas de nemurire .
Îmbrac nemarginirea în mantie ...
de himeră luminată
soarele din ființa ce sunt
scînteiază a miracol
oceanul sidefat
înfăsoară munții
în culorile curcubeului.
Franjuri de ape
dansează frenetic
cu orizontul
ca o fată morgana.
Oglinda din suflet
reflectă frumusețea
din tabloul minunii universale
răman mută de uimire
tot extazul din lăuntrul meu
se varsă în oceanul splendorii .
Când marea le scaldă brazii
batranii de piatra
își pleacă frunțile
spectacolul lumii
cuprinde scena vieții .
Rostesc uimită pe un colț de gând
Doamne, mulțumesc pentru
Că ai deschis sipetul cu minuni.
Dumnezeu surâde
îmi face cu ochiul
înroșind marea cea mare de plăcere
când luna trimite stelele
să vegheze la splendorile vieții.
Fii fericită că exiști îmi șoptește
În visul tainic al veșniciei.

[Marioara Visan]

Raman profund impresionata de faptul ca m-ati desconspirat. Aveti dreptate doamna Nikol, am 61 de ani dar am sufletul copil cum atat de frumos ati spus. E un dar sa reusesti sa ramai cu sufletul copil si eu ma bucur din plin de acest dar. In ce priveste rostul acestui site va dau din nou dreptate, e acela de a ne ajuta sa crestem macar pe taram literar daca nu chiar spiritual, eu am inteles asta chiar daca la inceput am fost putin ascutita in cuvinte, mi-am insusit si imi insusesc toate  sfaturile de aici pentru ca doresc sa cresc sa-mi cultiv intelectul cu mai multa Cunoastere, forma in care ajunge in sufletul meu, mai blanda sau mai taioasa tine de personalitatea celui ce doreste sa ma ajute si pentru asta va multumesc tuturor. Va multumesc din suflet pentru urari, va imbratisez cu iubirea copilului din suflet.

[Nikol MerBreM]

Legat de poezie, adică de forma în care ne descriem emoțiile, scurta mea experiență pe site îmi arată că e bine să auzim ce ni se spune şi să creștem, n-or fi toate ce ni se spun, cu rost, dar unele tot or fi :)... şi sunt convinsă că ați înțeles asta.

Legat de mesaj, rezonez profund! Şi faptul că dumneavoastră aveți încă sufletul copil şi încă puteți să vă bucurați în fața naturii şi lumii copleșitoare, că aveți încă un ochi treaz care observă toate astea, că trăiți plenar, eu mi-aş permite să spun că e de bine :), şi pentru asta, las un semn :).

Şi dacă aşa s-a nimerit :), sănătate şi bucurie de Sf. Maria!

[Marioara Visan]

Ion ai dreptate, cu toate acestea si noi frangem gaturile animalelor cu care ne hranim, precum hienele si nu am auzit pe nimeni sa spuna ce tragedie ca noi mancam carne, vorbind la modul general, mai mult o halca de caprioara bine gatita cand simtim parfumul mancarii spunem chiar asa, ah ce minunatie, ce divin. E un program de supraviventa nu e razboi, nu e crima, nu e ura, invidie si alte ''frumuseti''ale uratului uman. A reda plastic am inteles ce ai vrut sa transmiti, eu asa plasticita am reusit sa acumulez pana acum, poate imaginatia si cultura mea nu e la inaltimea asteptarilor voastre sau standardelor acestui minunat cenaclu literar, dar ma stradui sa invat din tot ce imi transmiteti sau citesc pe site, va rog doar sa nu ma grabiti in a asimila, am 61 de ani si merg mai incet, si doar pentru faptul ca nu ma grabesc sa ajung '' pe apa sambetei.'' Te imbratisez cu drag si mult respect.

[Ion Lazăr da Coza]

Când văd o hienă cum frânge gâtul puiului de gazelă, când o haită de lupi, ferindu-se de coarne, îi sfâșie posteriorul cerbului ca apoi să-l urmărească până ce acesta cade epuizat și atunci se repede să-i smulgă intestinele de viu... ah, ce minunăție, ce divin!!!...

Brâncuși ne spune: „Rolul artistului nu e să copieze natura!”, ci s-o redea plastic! adaug eu, ca să se înțeleagă bine.

[Marioara Visan]

Ion daca am copia natura am fi buni, frumos, blanzi si in armonie cu universul. Din pacate nu copiem natura, Doamne ce mi-as fi dorit sa o pot face, dar cand simt efuziunea de emotii ca umple cupa sufletului eu o golesc Ion sa fac loc altor emotii. Cuvintele tale sant mereu ca o picatura  de nectar pentru sufletul meu si cand le gasesc pe pagina mea ziua este mai luminoasa. Cu drag.

[Marioara Visan]

Doamne cat de frumos ai scris Vasilisia, Am trecut in viata asta atat de zbuciumata prin toate starile ce le-ai descris si da ai dreptate, atunci cand deznadejdea te cuprinde sufletul e cel care iti sopteste versuri la modul sublim. Dar cum eu sunt o fiinta un pic zaluda scriu si plang cand sunt trista, scriu si plang atunci cand fericirea imi inunda sufletul, dar tu ai dreptate, eu ma straduiesc Vasilisia, ma straduiesc, sper intr-o zi sa si reusesc (sa scriu poezie, nu sa fiu nefericita). Te imbratisez cu drag.

[Ion Lazăr da Coza]

Mara ne spune: 

Doamna Sofy, e realitate, realitatea mea transpusa in cuvant asa cum a simtit sufletul meu, e poezia realitatii transpusa in cuvintele mele poate sarace dar scrise cu uimirea celui ce nu-i vine sa creada ceea ce vede. Va rog sa ma credeti ca am sintetizat cat de mult am putut. 

Brâncuși ne spune:

„Rolul artistului nu e să copieze natura!”

Oare pe cine să credem?

da Coza

[Vasilisia Lazăr]

Mara, se zice că starea naturală a poetului este nefericirea. („Nefericiți și uneori nici chiar prea buni, mereu flămânzi, însetați și singuri, poeții sunt fluturi așezați pentru o clipă pe floarea vieții.”)

Deci e puțin probabil să iasă poezie atunci când fericirea e atât de mare. Mai sunt însă și excepții. Dacă te străduiești... :)

[Marioara Visan]

Valeria mea frumoasa si talentata, in manuscris am scris ale lumii, dar cum sunt o superficiala.... Corectez imediat. Ma stradui sa va urmez sfaturile, imi pare rau ca nu reusesc de fiecare data. Multumesc din suflet pentru incurajare. Te imbratisez cu drag.

[Valeria Merca]

Aș porni de la titlu, Mara! O fi corect? Sipetul cu minuni a lumii. Acordul gramatical nu e corect. Dacă lumii se acordă cu sipetul, corect ar fi Sipetul cu minuni al lumii. În cazul în care substantivul lumii determină substantivul minuni, corect ar fi Sipetul cu minuni ale lumii. Rămâne să decizi tu ce formă alegi pentru titlu (cum l-ai gândit).

Într-adevăr, te-ai străduit și ai mai redus din tenta de poveste, ai încercat să construiești figuri de stil, însă încă mai întâlnim expresii uzitate. Succes pe mai departe!

Cu drag,