semnul unei ploi

[Dinca Valerian]

închide cartea doar  cât să stingi lumina

uită-te în pat până clipești 

și ieși întorcând tiptil filă cu filă

de cealaltă parte a peretelui 

cei mai mulți apleacă

ploaia ca o linie frântă

peste lemnul istovit de cumpăna fântânii

poți întregi toată umbra

să aprindă încă o data focul

în singură mâna pe care o așezi

sub călușul coardelor dintâi

amintiri ca aceasta

rămân mereu scăpate cu fața în jos

numără câți oameni știu într-adevăr unde ești

și poate vor goni tăcerea spre tine

totul pare ieșit la iveală 

într-un limbaj cu trepte

negreșit nimeni

nu știe la ce te gândești 

când îți așezi tot chipul peste carte

uită-te la perete 

uită-te bine 

parca se arată semnul unei ploi

[Ada Nemescu]

Câte sensuri strânse mănunchi, legate cu șnurul metaforei de calitate!

Trimiteri către  interiorul sinelui, până-n rărunchi, în pragul visului alb.

Știți că vă admir scriitura, deși uneori mă simt neputincioasă de a exprima tot ce simt...

cert este că *parcă se arată semnul unei ploi*.... 

minunat,  aDa

[Manuela Munteanu]

,,Închide cartea, doar cât să stingi lumina",

Ca pulberi negre să-nchidă lin o geană 

Și vise albe să-mprăștie grădina,

Ce stă și-ascultă basme sub sprânceană!

Evident, mesajul versurilor mele este diferit de cel al dumneavoastră. Are menirea de a îndulci complicatele întrebări pe care le degajă imaginile create. Felicitări!

P.S.: Am revizuit și corectat poezia mea, ,,Prezentul și vecia", așa cum m-ați sfătuit. Vă invit să citiți noul text!

[carmen popescu]

Decodificarea unor stări, de o clipă, ale autorului nu poate fi făcută, în integralitate, decât dacă cititorul îmbracă haina acestuia. Lucrul la care mă refer este imposibil. Bagajul  iubitorului de lectură îl ajută pe acesta să își explice nebănuitele trepte pe care fiecare scriitor, schițându-le prin cuvânt, încearcă să le urce. Zidul apărut, când rupi privirea dintre file, te aruncă într-o meditație care vrea să treacă dincolo de neperceput. Interesantă abordare! Vă mulțumesc!

[Dinca Valerian]

@Denisa Curea Popa - Multumesc mult pentru apreciere, ma onoreaza

[Dinca Valerian]

@Grig Salvan - Multumesc pentru apreciere (like)

[Denisa Curea-Popa]

Admirație! 

[Dinca Valerian]

@Ana Cimpeanu Multumesc pentru trecere si lectura

[Stanescu Valentin]

versul alb este cuprins dintr-un liber la idei puse toate-ntr-un adins să-nţelegi ce poţi să vrei…

 

                               ’’când îți așezi tot chipul peste carte

                                uită-te la perete 

                                uită-te bine 

                                pare să fie semnul unei ploi’’

 

 

printre rândurile toate joacă planurile-n parte

fiecare cu povestea ce rămâne doar cifrată 

ca enigme ce incită de-ţi pui capul peste carte

s-o surprinzi pe de-a întregul chiar de pare complicată

 

am citit şi-mi caut umbra pe-un perete stând grămadă

ea să-mi spună dacă ploaia dă un semn că se arată

nori ascunşi prin buzunare îmi aduce drept dovadă

c-a trecut de fanta mare printre atomi disipată…

 

 

am citi şi tălmăcit dând un semn de trecere