Salahorul
mi-s pumnii grei
de parcă aş fi salahor
şi tot ca salahorul
mă îmbăt într-o speluncă
bolnavă
mă uit după curul cât o baniţă
al chelneriţei
trag mahorcă de doi bani…
doar că eu trudesc la un vers.
Adaugă un comentariu
Mulţumesc dle Ionac pentru comentariu.
Eiii, dar parcă am avut vreun spor? În acest caz, consideraţi că aţi dat lovitura cu... :)))
Doamna Lazăr, aţi dat-o cotită (sper să-mi remarcaţi limbajul elevat!) în comentariul dvs., dar până la urmă îmi daţi dreptate când afirmaţi că: "de aceea cuvintele nu pot rămâne mereu dantelate... :)"
Nu spun nimănui că aţi intervenit, ba chiar aţi ameninţat cu represalii conjugale, pe inocentul autor al acestor neprihănite versuri, impunându-i să schimbe curul din poem...
Cu drag, Ion
Mulţumesc, Sofia!
În câteva cuvinte, ai surprins corect starea poeziei şi a poetului.
Cu drag
Poate că scriitorii nu mai sunt la modă, cine ştie, poate că le-a trecut vremea, sau încă nu le-a venit, cert este că rămâne o meserie delicată pentru zilele noastre. Mii de rânduri aşternute pe hârtie în numele unui crez ascuns care numai Dumnezeu ştie cum de mai rezistă şi din ce se mai hrăneşte… Daa, pentru că foarte rar am întâlnit un scriitor care să nu fie întrebat: "bine bine, scrii, dar cu te ce ocupi, de fapt, în viaţă?" Adică, în traducere liberă - din ce mănânci? Pentru că ştim cu toţii că scrisul este meseria muritorilor de foame, din păcate, şi că aura aceea de magie, care însoţea figurile scriitorilor din alte vremuri, s-a destrămat. Aşa că, astăzi, foarte rar un scriitor îşi poate permite să fie… doar scriitor. Mulţi sunt profesori, traducători, funcţionari de tot felul. Şi numai cine a trecut prin acest gen de "viaţă dublă", care, de fapt, înseamnă "muncă dublă", poate să înţeleagă cât este de greu să rămâi în echilibru pe funia subţire şi tremurată dintre pasiune şi necesitate. Pentru poet, scrisul e cel mai bun mod de eliberare pentru toată nefericirea lui şi a lumii, de aceea cuvintele nu pot rămâne mereu dantelate... :)
Şi oricum, "nefericirea este starea poetică prin excelenţă". (Cioran)
Felicitări!
Mulţumesc, Violeta!
Reciproca.
Boem, salahorul de vers îşi varsă năduful.
''mă uit după curul cât o baniţă'' - nici nu se putea mai original... aşa pe limba salahorului. Pentru poet e un catharsis faţă de haoticul din jur.
Am citit şi am admirat Sofy!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE