Să-ți fie dor de dor

[Monica Pester]

Ești cel ce schimbă totul împrejur,

Și tainele mi le preface-n flăcări.

Tu nu știi cine ești dar te conjur

Să nu cobori pe-aripa altei păsări.

Să mă colinzi în miez de zi și noapte 

Și să-mi aduci un braț de crucifixe

La care să mă pot ruga în șoapte

Rostind doar ce nu pot rosti în vise.

E drumul lung de unde vii, spre casă

Știu că vei face înc-un veac, mai bine

Vii dintr-o lume mult mai luminoasă

Spre cea străină, încă, pentru tine

Dar te aștept cu sufletul în palmă,

Cu-a vieții semnătură înflorită,

Pași numărând înspre o lume calmă

Unde afla-vei pacea-ți rostuită

Ai să cunoști și dansul meu prin stele

Cu bucuria întâlnirii-n pleoape,

Și cum mă simt mai mândră decât ele

Știind că împlinirea-mi e aproape.

Ești un străin, și eu străină încă

Apropiați în  vise, prea departe

Dar dorul de iubire sparge-o stâncă

Și ceru-n părți egale îl împarte

[Chris]

Și tainele mi le preface-n flăcări.

Tu nu știi cine ești dar te conjur

Să nu cobori pe-aripa altei păsări. - aici iar am avut senzatia aceea unor versuri scrise doar sa rimeze - si ma refer la ultimul vers in mod special, daca ma uit mai bine, cred ca sunt ultimele doua

am gasit imagini frumoase

E drumul lung de unde vii, spre casă

Știu că vei face înc-un veac, mai bine

Vii dintr-o lume mult mai luminoasă

Spre cea străină, încă, pentru tine - mi-a placut aceasta strofa in mod deosebit

[bolache alexandru]

O iubire ca un vis neîmplinit...

[Nuta Craciun]

Cred că mesajul e puțin cam diluat, poate e nevoie să fie restrâns puțin și aprofundat.

Versuri de genul:  

”Tu nu știi cine ești dar te conjur

Să nu cobori pe-aripa altei păsări.”

parcă nu prea conving, sau poate doar pe mine nu mă conving destul, o spun cu drag și pentru a putea ridica puțin ștacheta unei poezii care poate fi mai bună, dacă se lucrează mai mult la mesaj și nu se forțează prea mult rima. 

De multe ori de dragul rimei, facem unele concesii care nu fac bine poeziei. 

Cu gânduri bune! 

[Monica Pester]

Aceasta era ideea de bază. Adică doar starea de dor. Ce este subliniat in titlu. Să nu știi, să simți, apoi sa știi, dar nu simți. Și să cauți hotarul dintre real și ireal.

Mulțumesc pentru interpretare, Lisia.

[Vasilisia Lazăr]

O iubire visată, așteptată, greu de împlinit acest vis, poate și pentru că partenerii sunt din lumi oarecum diferite, iar când spun asta, nu mă refer la lumea de aici și cea de dincolo, dar nu o iubire imposibilă. Mie asta mi-a transmis.

Iar poezia curge atât de frumos! Și asta mă bucură nespus.

[Monica Pester]

Da, Mihaela, cam așa. Am simțit arcuirea dorului pe o boltă ireală de timp.

Poveste care se întâmplă sau nu.

Mulțumesc pentru interpretare.

[Mihaela Popa]

o iubire ce va să se împlinească într-o  altă lume, sau așa am interpretat eu

"Și ceru-n părți egale îl împarte"