Reflexii (dialog literar-artistic Gina Zaharia – Mihai Cătrună). 35. Într-o lojă de circ

[mihai catruna]

          Aflaţi la al treilea proiect de acest fel – primele două fiind Lanţuri (2011) şi Reverie albastră (2013) – scriitoarea Gina ZAHARIA şi artistul plastic Mihai CĂTRUNĂ, cu frumoasa şi imaculata zăpadă a iernii anului de graţie 2015 pe umeri şi în plete, dar cu primăveri calde în priviri şi în suflete (cât despre talent nici nu pomenim – el prisosind!), pornesc iarăşi împreună, la mijloc de februarie, pe un nou drum într-ale versului şi imaginii. Dacă în celelalte două reuşite, pictorul şi poeta şi-au înlănţuit creaţiile într-un tangou aprins, flăcările contopindu-se fastuos şi ameţitor, de data aceasta poeta promite un vals de gală unde versul ei se lasă inspirat/reflectat din/de creaţiile artistului.

          Site-ul ÎNSEMNE CULTURALE se simte încă o dată onorat să fie gazda acestui eveniment și își îndeamnă membrii şi vizitatorii să calce pragul unui colţ din Parnas numit Reflexii.

                                                                                                                                    Ion Lazăr da Coza

reflexii (Gina Zaharia)

 

fire de păianjen contemplând

murmurul soarelui

ghem emoțional

am zărit

se înviorează tăceri

ori fac tumbe înainte de a deveni balerine

pe talere de foc

șah-mat

și o mie de vorbe descos lanțuri aurii

 

o rază din loc în loc întâmplătoare

poți fi tu aceea

important să ai curajul de a țese alături de mine

reflexii

până dincolo de cer

o pantomimă flămândă la masa unui restaurator de glorii

 

vom înnopta într-un clișeu

nu te teme

morile de vânt jură că nu ne cunosc

adevărul

am furat secretul cosașului din adâncuri

știi

metropole hoinăresc prin gândul meu

să le aducem acasă

Notă:

          Deoarece mulți dintre membrii acestui site nu se aflau aici când s-au derulat celelalte două proiecte (devenite ulterior cărți tipărite), cred că se fac necesare câteva explicații. :)

          Mihai a postat primul portret după care Gina a intrat în postare și a atașat poezia inspirată de tușele artistului. Acesta a fost doar începutul și se vede sus, în postarea de față. Restul proiectului se derulează doar la comentarii. Mihai intră, postează un comentariu care reprezintă un alt portret, iar Gina îl secondează cu o altă poezie. Am hotărât ca și la comentarii Gina să intre în postarea lui Mihai și să atașeze poezia aferentă pentru a exista o logică, pentru a nu se rătăci portretul de poezie. D-voastră, cititorii, trebuie doar să căutați la comentarii ultima lor postare (portret-poezie) și să lăsați impresiile, eventual sugestiile (tot la comentarii). Părerile d-voastră contează mult!

          Ținând cont de modul în care se desfășoară proiectul, administrația site-ului a hotărât să aducă mereu în actualitate această pagină. Ea include (și va include în final) zeci de poezii și lucrări de grafică pe care ni le-am dori adunate într-o carte (o altă carte!).

          Pentru o imagine de ansamblu a proiectului vizitați și pagina: „Reflexii”. Aceasta se va actualiza cu fiecare nouă postare a autorilor.

                                                                                                                                                                                                   Vasilisia Lazăr

[mihai catruna]

20. războiul dintre atrii (Gina Zaharia)

săgețile vin totdeauna din partea stângă

în dreapta e pace

pe front se face reclamă la trandafiri morți

și leacuri pentru depărtări

câțiva șerpi răspund provocărilor de unghi drept

baioneta luminii se vrea țintuită la piept

 

un soldat rămânea totdeauna să-și scrie jurnalul la fața locului

se întorcea cu inima ciuruită

zâmbea primului trunchi din care și-ar fi făcut luntre

spre nicăieri

 

verile cântau fals dar cochetau cu întinderi de platină

aveau vitralii în buzunare și respirau prin mine

la drumul mare s-au întins inimi de piatră

atrii desenate în grabă

atât de subțiri încât nu îndrăznești să-ți chemi sângele

de la război

 

și acum surâde acea casă pe stâncă

se rotește după miezul nopții o Doamne câtă încredere

să nu cadă cu un bemol

dacă-i așa rămân statuia care se închină la idoli

cu fiecare secundă mai puțin

[Sofia Sincă]

Ca un nabab al penelului pictorul lasă cu nonșalanță expresii visătoar-misterioase pe chip, dincolo de șarmant... mult răpitor, seducător, aproape de fatalitate.

Apoi vine poeta cu substanța lirică, cu beția de sintagme fulminante aruncate în fervoarea trăirilor, formând un tot expresiv între pictură și poezie.

Îmi place la nebunie titlul... coș cu albine! Cât de percutant!

Sofy, cu încântare.

[gina zaharia]

Sunt urme de flori care trec prin albine...

Mulțumim, Adelaide!

[Valeria Merca]

...

''e tentant să știi că porți un coș cu albine

îl așezi pe umăr și taci

apoi arunci cu nectarul în stâncă''...

Semn de pretuire, prieteni dragi!

[mihai catruna]

19. coșul cu albine (Gina Zaharia)

 

așa e în prisacă trebuie să știi din ce parte vine roiul de gânduri

astăzi șerpuind mâine domino poate mai înalt decât mărturia uitată pe scări

aceasta e marca mea lipește-o de stup

va fi la fel din orice unghi ar înțepa cerul

cerșetorul de argint are palmele ciuruite

prin ele te zăresc ancorând sănii cu noroc

știu că-ți vei păstra glasul în mine

 

urmăresc săgeata strecurată în oceanul de astăzi

ca o undiță uriașă

aș înota pentru ea dar se transformă odată cu valurile

pirații își cos cămășile rechinii o înghit pentru show niciodată nu știu

dacă e un pai de lumină ori stare cu multe carate

oricum e pe placul meu

 

altădată aș fi fost doar femeia de pe dig

astăzi urmăresc animația perfectă reprezentația începe din pieptul tău

și răsare unde nu te aștepți

e tentant să știi că porți un coș cu albine

îl așezi pe umăr și taci

apoi arunci cu nectarul în stâncă

[gina zaharia]

Mulțumim, da Coza! Poezia, luminată de artă!

[gina zaharia]

Mulțumim, Adelaide! Uneori meridianele acelea au coordonate înalte! :)

Drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Multe „manevre” tactice pentru dărâmarea acelor pereții de carton ai nedumeririlor... Sau poate e doar una - poezia.

da Coza

[Valeria Merca]

...

''atunci să-i denumim în pace să-i deghizăm pentru toți norii

  să le vorbim despre planarea dorului

  peste toate meridianele inimii''...

Seducatoare imagini artistice, izvorate dintr-un ''chip''luminos! Pretuire, prieteni dragi!

 

[gina zaharia]

Sofy, văd atâta lumină și curaj în ochii acestei tinere încât jur că poate să cutreiere orizonturi de tot felul, de la cele întemnițate la cele în zbor spre eden.

Mulțumesc că te-ai alăturat privirilor mele de astăzi!