Primăvară de cleştar
mi-ai pus sufletul pe jar
Cum se-nalţă soarele
cântă iar izvoarele
Cântă ca nebunele
înroşindu-şi strunele
Cântă vai până la verde
sufletul de mi se pierde
Cucul cântă ca o floare
înfloreşte şi ne doare
Cade-o barză pe hârtie
şi cu primăvara scrie
De se-nchină frate cioara
c-a înmugurit vioara
Costel Zăgan, ODE GINGAŞE
Adaugă un comentariu
Frumoasă doină cu metafore noi... Păcat că-i scurtă!
da Coza
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE