dintre toate visurile
din seara aceea
n-a mai rămas nimic
în cameră fumul îl tai cu cuţitul
iar pe o masă de gheaţă
tronează regal
o vază cu flori
într-un colţ lângă sobă
în acvariul uriaș
peştii se feresc
de un şarpe bătrân
eva priveşte melancolică un ierbar
la o frunză priveşte
şi plânge
principial nu s-a schimbat nimic
libertatea a rămas
arta de a juca în lanţuri
adam stă în faţa ferestrei
şi priveşte nostalgic la clipele
care trec grăbite pe stradă
care trec
Adaugă un comentariu
Acum chiar că e bine.
eva priveşte melancolică un ierbar
la o frunză priveşte
şi plânge
Aici îmi induce nostalgia Evei după starea dinainte de a muşca din măr, pentru că ce se întâmplă după aceea ne spune întreaga poezie...
Interesantă comparaţie, am citit cu plăcere :))))))
din toate visurile > dintre toate visurile
Încă se mai poate șlefui.
În ansamblu, poezia atrage.
da Coza
Dură interpretare postdecembriestă. În definitiv, ai dreptate, nu s-a schimbat nimic. Adam şi Eva de milioane de ani au aceleaşi viziuni asupra vieţii, fiecare cu preocupările lui.
Poemul este interesant, mesajul subtil şi inedit. Dar tot de repetiţii vreau să mă leg şi eu. Începurul fiecărei poezii are mare importanţă ca şi sfârşitul ei.
din toate visurile
din seara aceea
cu cuţitul
tronează cu stil
o vază cu flori
cu petale de foc
într-un colţ lângă sobă
într-un acvariu uriaș
Şi totuşi am citit cu plăcere!
Sofy
Interesantă tălmăcire a vremurilor ! Câteva repetiții deranjează (parcă) .
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE