Domnule, dacă astăzi mă asculţi
stai aşezat pe-o piatră fără grai,
să-ţi pot citi în stele şi să uiţi
când ochii-ţi lăcrimau şi tresăreai.
Priveşte-mă sunt trecătorul vechi
ce tu l-ai rătăcit pe-al vieţii mal,
fără să ştii că suflete perechi
se reunesc în larg cu fiecare val.
Domnule, dacă multe nu mai sunt
cum tu le-ai cunoscut în primăveri,
alungă depărtarea din cuvânt
să poţi afla ce mâine ai să-mi ceri.
Vei fi surprins de ploile cu soare,
de piatra care lângă noi suspină,
domnule, dacă-ţi dăruiesc o floare
tu lasă-i veşnicia prin grădină.
Adaugă un comentariu
Multumesc Corina pentru trecere si semn!
Cu drag!
Multumesc domnule da Coza pentru remarca si comentariu!
Cu pretuire!
Foarte frumos! Mi-a plăcut și mesajul. :)
După domnule, virgulă.
Același registru, dar un alt topos.
da Coza
Sofy iti multumesc pentru sinceritatea acestui comentariu!
Cu pretuire!
Îndemn de a trece peste dimensiunea timpului, peste modificările sale, spre dăruire totală.
Versuri serioase într-o poezie plină de muzicalitate.
Sofy
Multumesc Angi pentru lectura si comentariu!
Cu pretuire!
,,domnule dacă-ţi dăruiesc o floare
tu lasă-i veşnicia prin grădină."
Decriptând am spune: dacă îţi dăruiesc o poezie, tu fă-o veşnică în artă.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE