Peisaj de toamnă

[Ion Lazăr da Coza]

 

                                                             lui George Bacovia

 

Mesteceni albi
Cu ramuri negre
În zare par s-aţină norii
Ca nu cumva
Să umple câmpul
De scame albe,
Derizorii…
Mesteceni albi
Cu ramuri negre
Sub orizont pe nori îi mână
Ca nu cumva
Să troienească
Salcâmii 'nalţi
De la fântână –
Popas de corbi
Şi de iluzii…
Mesteceni albi
Cu ramuri negre…

 

Tabloul este pictat de mine.

[Ion Lazăr da Coza]

Pictura poate că e naivă, dar nu poate fi folosită La Ghizunie - nu-i hâtră, draga mea Gabriela.

[Ion Lazăr da Coza]

Corina, dacă „dai pagina” scapi de dilemă. :)

[Ion Lazăr da Coza]

Sofia, pictura am abandonat-o de câțiva ani definitiv, dar nu se știe; tot așa am zis și după ce am tipărit poezia, că nu o să mai scriu niciodată poezie și iată că...

„Talentul” de prieten sper să fie cel puțin 99% nativ, restul educat.

Îmbrățișări,

[Ion Lazăr da Coza]

Ei, mai lasă și pentru altă dată, dragă Viorel... :))

[Ion Lazăr da Coza]

Salut semnul generos lăsat de tine, Elena!

[Ion Lazăr da Coza]

Bucuros îți salut popasul pe pagina mea, Mihaela Popa!

[Staicu Laura Marinela]

Wow, mestecenii sunt copacii mei de suflet! Iar felul în care i-ai cuprins în vers, le dă un farmec aparte.

Mă uit la tabloul ăsta şi-mi dau seama că toamna din sufletul tau nu e deloc bacoviană. Şi mai ştii ceva? Îmi plac mult şi poezia şi taboul şi toamna.

[Vasilisia Lazăr]

Minunate tablouri! Iubesc mestecenii tăi!

[Nina Mariana Marcu]

Hmmm... A şti, a putea, a fi în stare să scrii versuri şi să pictezi... Ambele în chip minunat. Ambele pe sufletul celui care caută frumosul. Ambele apreciate şi admirate de mine la cei care, pentru că au fost mai cuminţi decât mine, le-au primit de la ursitoare. Ambele hărăzite ţie. Frumoase versuri, frumoase imagini, frumoşi - şi cu miez - mesteceni! Păi aşa toamnă mi-ar plăcea şi mie... Căci, afară, acum, s-a declanşat urgia. Felicitări pt împletirea atât de reuşită a celor două haruri. Muze bune să ai pe mai departe.

[Gabriela Grădinariu]

Ioane, cred că ţi-ai putea ilustra minunat ciclul "La ghizunie". Pictura naivă e în ton cu stilul de acolo.

Cât despre versuri, un inspirat popas cu nuanţe simboliste.

Cât frumos încape la tine în suflet?