(Ne)fericirea

[Camelia Ardelean]

Cu pași molatici pleacă fericirea,

Își strânge jucăriile de-o vară,

Nisipul nopții face să transpară

Un drum predestinat spre... nicăirea.

 

Pe ulițe de gând, întortocheate,

Pășește stins o nouă refulare,

Sub aripi dezbrăcate-n vestiare,

Se curmă zborul clipei deșucheate.

 

Născută prematur, nefericirea

Își leapădă lichidul amniotic –

Carcasa visătorului nevrotic,

Ce-și spânzură-n confuzii rătăcirea.

 

La masa-ntunecată a tăcerii,

Singurătatea, până la demență,

Proclamă, insolvabilă, clemență,

În freamătul empiric al căderii...

 

 

[Camelia Ardelean]

Domnule Burdușa, domnule Bolache: vă mulțumesc mult pentru susținere și vot! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Angi, drag de popasul tău! Îți mulțumesc mult de vot! Îmbrățișări!

[Camelia Ardelean]

Încântată de prezență și rezonanță, doamna Angelina! Mulțumesc de semnul lăsat! Drag,

[Camelia Ardelean]

Doamna Corina, mă bucur dacă popasul a fost unul plăcut! :-) Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Domnule da Coza, vă referiți cumva la „acel“ Bacovia, pe care criticii literari de la vremea respectivă l-au „văzut”, la început, ca pe un “poet minor”? Dacă da, mă bucur, fiindcă este unul dintre preferații mei! :-) Să nu uităm însă un „mic“ amănunt: din 1916, când a publicat primul său volum de poezii și până în 1956, când i-a apărut ultimul, a avut timp 40 de ani să-și tot finiseze stilul! Iar dacă luăm în considerare faptul că a început să scrie poezii prin 1898, rezultă că a „experimentat”, în total, vreo 58 de ani. Eu scriu poezii (mai) serios doar de un an, deci... dați-mi și mie, vă rog, măcar vreo 30 de ani, să mai „exersez“ puțin!... :-)

Vă mulțumesc pentru compliment, însă nu sunt o perfecționistă mai mult decât dvs., însă chiar așa perfecționist, “până” și dvs. ați avut momente de indulgență maximă (nu cu mine, desigur, n-am eu norocul ăsta)! :-)

Vă puteți „ține de capul meu” și în continuare, oricât doriți, eu nu am decât de câștigat! :-) Cu același drag,

 

[Camelia Ardelean]

Dragă Valery, sunt de acord în totalitate cu ultimul tău comentariu! :-) Cu prietenie,

[Nădejde Angelina]

Mie mi-a plăcut "(Ne)fericirea"!

[Corina Militaru]

Semn de plăcut popas! :)

[Ion Lazăr da Coza]

Camelia, tu expui, pur și simplu, niște stări. Ca să pari mai profundă, folosești, uneori, cuvinte care, în economia mesajului, par pompoase. Iată cum scrie un „oarecare” Bacovia: „S-apropie-ncet miezul nopţii,/ Şi sună a frunzelor horă –/ Eu fug din odaie-n odaie,/ Când bate satanica oră.” Aici găsim nevroză, alienare, singurătate, refulare, cădere, rătăcire etc., etc. El ni le sugerează, nu ni le inventariază!

Dacă ne ținem de capul tău, e că ești o perfecționistă - nu strigăm în pustiu. :)

Drag,

da Coza

[Valeria Merca]

Camelia, am folosit expresia respectivă pornind de la considerentul că perfecţiune nu există, cu atât mai mult în actul creaţiei. Comentariile care se fac aici, la adresa mea, la adresa ta, nu ar trebui să supere, condiţia esenţială fiind ca  acestea să fie de bună credinţă şi pertinente. Eu am exprimat doar o părere şi am exemplificat. Altcineva, sau chiar tu poţi să nu-mi dai dreptate. Mai ştiu un lucru: schimbul de opinii pe acest site a fost şi este benefic (pentru mine, cu siguranţă!).
Drag,