miros de vară

[Dinca Valerian]

uscați de soare norii seci dezmiardă
mirosul în cuptor de grâne coapte
dogoarea ne sugrumă ca o zgardă
răcorile s-au exilat din noapte

nu mișcă vânt în pomii fără umbră
oglinzi căzute-n lac nu mai respiră
se-neacă sufocată luna sumbră
în ceasuri se oprește orice spiră

desprindere-ntre noi cât nu pot ține
jur-împrejur nu-i chip să te enumăr
timid mă răcorești cu dor de tine
mă necuprinzi uitată dinspre umăr

[Dinca Valerian]

Multumesc, Chris. Intr-adevar, caldura mare

[Chris]

foarte frumos tablou static molesit de caldura :))

[Dinca Valerian]

Multumesc pentru apreciere

[Mihaela Popa]

frumos!

[Dinca Valerian]

Nici prin cap nu-mi trecea ca nu stii limba turca. Multumesc pentru comentariu si placerea declarata

[Sofia Sincă]

Foarte adevărat, miroase a vară, în această poezie și miroase frumos.

Însă are nevoie de niște corecții pentru a fi și valabilă.

Prima strofă este excelentă.

La a doua, primul vers parcă e în limba turcă... :)) Plus că este ieșit din ritm. Cred că intenționat l-ai lăsat așa, să avem și noi ce zice... :)) Al doilea vers este foarte frumos.

Strofa a treia începe cu un vers incorect: desprindere-ntre noi, nu e corect. desprindere de noi și nu-ți strică ritmul. Ce urmează este foarte frumos și corect.

Dar am citit cu plăcere,

Sofi