Lui

[Stanescu Valentin]

 

Privesc uimit aşa minune

ce-n jurul casei s-a ivit,

nu am cuvintele a spune

ce văd în raiul înverzit.

 

Din gol s-a declanşat ninsoare

şi vântu-i mare dirijor,

petalele se scurg din floare

de corcoduş, sublim decor.

 

E vişinul torent de alb,

parfumul lui e plin de har,

albinele din puful dalb

adună-n săculeţi nectar.

 

In alb-lila un liliac

pocneşte-n capsule parfum

în ritmul afrodiziac

de-ţi vine să adormi în drum.

 

Castanii lampadare-aprind,

inflorescenţe-n conuri vii

în jur azi toate te surprind:

e sărbătoarea inimii.

 

Mirabile porniri fecunde

din tot alungă răul iar

iar noul sens acum e-oriunde

şi sfânta sărbătoare-n calendar.

 

Ne-aprindem sufletu-n lumină

în ceas de noapte-n taină luminat

când fruntea noastră se înclină:

Hristos în noi a înviat !

 

Privesc uimit aşa minure

ce-n jurul casei s-a ivit.

Azi ÎL primim pentru a-i spune

din sufletele noastre: Bun venit!

[Stanescu Valentin]

Amanda, ideea a fost că starea indusă de explozia primăverii prin versuri te face nu să dormi ci să adormi spre a visa...

[Amanda Spulber]

Chiar frumușică până la strofa a patra. Aici nu prea înțeleg. Nu voi zice că nu se potrivește spiritului religios, că doar în biserică una dintre taine e nunta. Și înțeleg că se referă la fecunditatea primăverii. Dar cum să adormi pe loc de la un parfum afrodiziac?

[Stanescu Valentin]

Mulţumesc. Voi încerca să nu obosesc la finalul poeziilor şi să le las aşa cum s-au născut.

[Vasilisia Lazăr]

Scopul acestui site este, în primul rând, șlefuirea creațiilor celor care postează, mulți au venit aici special pentru asta. Eu, ca cititor aici pe site (nu pe Facebook unde toți doar laudă și toate sunt minunate și superbe) am datoria să-mi spun părerea acolo unde mă pricep și să dau un sfat dacă pot. Autorul e liber să țină cont sau să nu țină cont de părerea mea sau a altora, e problema lui dacă dorește să evolueze sau nu. Prin urmare, dumneavoastră faceți cum doriți, eu mi-am făcut datoria. 

[Stanescu Valentin]

Doamnă Vasilisia am postat o poezie perfectibilă care nu are pretenţia de excelentă! Este numai o vibraţie de moment a sufletului care a încercat să intre în tiparele versului clasic alternând stări de curgere lină a cuvintelor dătătoare de sensuri trecând şi prin stări de închesuială date de ideea de baza fără încercarea minuţioasă de şlefuire a versurilor.

[Vasilisia Lazăr]

Un poem plin de lumină și prospețime, în care renașterea naturii se împletește armonios cu bucuria Învierii. Imaginile bogate și atmosfera caldă transmit o stare de pace și recunoștință. Finalul aduce o frumoasă împlinire spirituală.

Ultimele trei strofe, însă, bulversează rău ritmul. Sunt mai multe versuri mai lungi care strică muzicalitatea și curgerea. Atenție și la modul în care cade accentul pe cuvântul "capsule". Pronunțat corect, nu intră în ritm. 

[Stanescu Valentin]

Grig, reânvierea naturii este un dar ceresc de care depindem. Sunt bucuros că energia gândurilor mele a înmugurit în cuvintele aduse aici spre atingerea privirii celor care au dorit să ajungă la ele. Eşti un cititor care îndrăgeşte Valentele şi pastelurile mele. Îţi mulţumesc!

[Grig Salvan]

Minunat pastel de april în floare, cu acea „dalbă ninsoare”.

[Stanescu Valentin]

Maria, cum spuneam în comentariile anterioare, sunt bucuros că am ajuns din nou în cadrul momentelor de terapie poetică de aici.

[Stanescu Valentin]

Maria Elena, iată-ne din nou aici să înmulţim cuvintele dătătoare de energie. Să ne bucurăm de poeziile noastre precum un copil de jucăria promisă. Sărbători pline de lumina sufletului.