Ludic păcat

[Corneliu Neagu]

Eu nu mai știam că trecusem odată

prin satul acela pierdut printre ploi,

că lumea prin curți aștepta speriată

o toamnă nebună venind dinspre văi.

Dar astăzi, acolo, ajuns peste vreme,

(de ce nici nu știu, să vă pot explica,)

mă simt, dintr-odată, scăldat în poeme

ajunse cu vântul pornit dintr-o stea.

 

Prin mine se scurg amintiri colorate

cu umbre de visuri trecând prin decor,

scăpate de ploile toamnei plecate

cu aripa frântă-ntr-un mit zburător,

un mit care-și lasă pe creste arome,

păstrate din timpul acela uitat,

ce încă mai duce cu el, peste vreme,

mirajul ascuns într-un ludic păcat.

 

Păreai o nagodă plutind peste ape,

călare ajunsă pe calul licorn,

voiam să te-aduc peste râu, mai aproape,

în trupul vrăjit elixir să îți torn.

Dar luna intra sub un nor, speriată,

o ploaie turbată, căzută din cer,

trecea peste râu și ștergea dintr-odată

din mintea-mi vrăjită celestul mister.

[Corneliu Neagu]

Chris, mulțumiri alese din partea mea pentru lectura acestui poem și mesajul lăsat aici! Onorat!

[Chris]

ce frumos...

[Corneliu Neagu]

Stimate coleg Gabriel Cristea, vă mulțumesc pentru gândul ales!

[gabriel cristea]

Minunat! 

[Corneliu Neagu]

Domnule Nechita, mulțumiri alese din partea autorului pentru lectura și aprecierea favorabilă a versurilor din acest poem!

[C.Titi Nechita]

,,Ludic păcat", dar și frumos!

[Corneliu Neagu]

Nicoleta Ramona, mulțumiri alese din partea mea pentru lectura versurilor și mesajul lăsat!

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Frumos!