de minte
eterno
aşa cum de carte
îţi laşi semne de ochi
şi cum în mine
îţi laşi peste tot
semne de suflet
când clipa
îţi pare infinită
ca o bucată mare
de univers
iar sărutul nirvanic
gaură de vierme
spre veşnicii spiralate
lasă-ţi un semn
de adevăr aprins
la pagina fericirii
ca un far
prin noaptea
furtunilor proorocite
să ne putem întoarce
cumva
mereu şi mereu
în acest mirific acum
Adaugă un comentariu
proorocită > prorocită
Importat e prezentul!
Poezie ușor convențională.
da Coza
Mi-a plăcut!
La s și eu semn... de lectură!
multumesc, Sofia...:)
Doar un semn... consider și eu acest text. Nu că nu ar fi bun, dar ne-ai obișnuit numai cu excepții, încât acesta mi se pare fad. Dacă nu era al tău, poate mă impresiona :))
chiar dacă clipa - o sintagmă ce nu are nimic poetic în ea.
Dar o dată nu se pune.
Sofy
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE