Îţi mulţumesc

[Stanescu Valentin]

Luminează-mi Doamne Mintea, întăreşte-mi Trupul Doamne!

Răul ce m-apasă iară, e rod al drumului prin spini,

du-mă înapoi la Tine din mucegaiu-acestei toamne

ce înfloreşte dezbinarea în fiii Tăi, nişte străini...

 

Ne-ai dat pământul drept grădină, darul tot L-ai prins în ea, 

roditor s-aducă hrana altor zeci de lumi ca asta,

dacă ar fi armonie şi nu foamea de a avea

şi nu foamea de putere ce împrăştie năpasta.

 

Ai vrut Omul creatorul, iată-l azi distrugătorul,

cel ce vehement te neagă, trecător ca spuma mării,

mândru, orb de întuneric, ce nu-şi vede viitorul...

 

Mă trezesc în zorii zilei mulţumind că-mi dai vederea,

respir aerul minune, aud păsările zării,

mi-ndrept Gândul către Tine, pot să merg, îţi simt puterea!

 

Luminează-mi Doamne Mintea, întăreşte-mi Trupul Doamne!

[Valeria Merca]

Bănuiesc că aceste texte au fost scrise cu o vreme în urmă, de aceea în toate întâlnim ritmul schimbat de la un vers la altul. Ruperile de ritm în versul clasic se simt acut la citit.

Lăudabilă intenția, la fel, mesajul poetic! 

[Nuta Craciun]

Eu am primit cu mare drag mesajul. A ajuns la mine asa curat ca ar fi o impietate sa recurg la sugestii de slefuire. 

Dar  sunt de acord ca trebuie respectate regulile de scriere corecta. 

[Sofia Sincă]

Poezia religioasă se încadrează în aceleași reguli și canoane, dacă se dorește a fi clasică.

E păcat să nu scrii și corect, dacă tot scrii. Prozodia, prozodia ne omoară.

Sofi

[Vasilisia Lazăr]

Întotdeauna, cuvântul strigat se încadrează între virgule. Aici este vorba despre cuvântul „Doamne”.

Aceleași observații: schimbare de ritm, ruperi de ritm. E vorba de strofa 1, cu excepția primului vers și ar mai trebui scris „de-a avea” în loc „de a avea”. Tot pentru ritm.

În rest e bine.

[Batmindru Lucia]

O poezie cu un mesaj frumos. 

[Vasilisia Lazăr]

Se postează un singur text pe zi. Ați mai postat azi unul. O să o programez pentru data de 3 februarie.