Și după ȘAPTE ani...

[Elena Mititelu]

Iertare-ţi cer şi azi, icoană între stele!

 

În bătătură-i sloi, în casă-i grea tăcere

şi toate mă privesc de parcă-aş fi străină,

cât îmi lipseşte astăzi dulcea-ţi mângâiere,

fotografia-ţi strâng şi sufletu-mi suspină.

 

Pe geam lăsat-ai, mamă, un ghem lângă croşet,

pe masă ochelarii sunt trişti şi fără glas,

n-ai luat nimic cu tine, drumul ţi-a fost discret,

în firul spre lumină ce se-ascundea în ceas.

 

Te simt cum greu îţi purtai paşii de durere,

îți văd și fruntea-ți aplecată-n rugăciuni,

te ştiu acolo-ntre sclipiri de coliere,

te strig, auzi-mi glasul printre închinăciuni!

 

Îţi văd privirea caldă pierdută-n depărtări,

roua din păr ştergând cu tremurândă-ţi mână,

ce mult am vrut, ah, Doamne, s-o scap de supărări

şi sănătatea să-i aduc pe veci stăpână!

 

Ascultă-mi rugăciunea-n lacrimile grele,

oh, te-am iubit, măicuţă, şi te-am zeificat,

iertare-ţi cer şi azi, icoană între stele,

prin jarul ce mă arde de când tu ai plecat!

 

Iertare-ţi cer şi azi, icoana vieţii mele,

cât  te-am iubit, măicuţă, eu nu ţi-am arătat…

Simt că mă urmăreşti de-acolo, dintre stele,

ce mult am vrut să ştii, dar… n-ai mai aşteptat!

 

                            * * *

 

Se sting bătrânii noştri şi casa-şi mută-n lut,

cu-amar sunt zăvorâte, porţile-n urma lor,

rămâne satu-n lacrimi şi tot mai abătut,

învăluit în jale şi-apăsătorul dor!

[Elena Mititelu]

 Da Coza, mulțumesc pentru popas! Sentimentul ruperii rădăcinii tale doare! N-am mai revenit asupra textului, am postat poezia scrisă după cum mi-a dictat sufletul arunci! Când mă liniștesc, voi vedea ce pot face... am reținut ideea!

 

[Elena Mititelu]

Mulțumesc pentru comentariu, Sofy!  Așa am simțit atunci când am scris...  durerea despărțirii n-a mai răspuns rigorilor!! Voi reveni după ce mă liniștesc!

[Elena Mititelu]

Mulțumesc, Ana Cîmpeanu, pentru încurajare... chiar am avut nevoie în aceste zile de cuvinte calde!!

Cu mare drag,

[Elena Mititelu]

Mulțumesc, Adelaide, cu bucuria că ai ales să-mi fii alături în această zi!

Prețuire,

[Ion Lazăr da Coza]

Sentimente profund umane, des abordate de poeți... 

Poezia suferă grav la ritm. Poate fi și mai concentrată...

da Coza

[Sofia Sincă]

Mă zgârâie tare ruperile de ritm, Elena... Schimbi mereu ritmul, accentele de pe cuvinte. În strofa trei, de exemplu fiecare vers are alt ritm, mai există și o aliterație, fruntea aplecată-n, ca să fie treaba treabă...

Poezia - în cinstea mamei, cam lacrimogenă, după mine, amintește de G.Coșbuc, deci și arhaică.

Sofy

[Ana Cîmpeanu]

Emotionante si calde versuri!

[Valeria Merca]

Frumos, emotionant...pana la lacrimi.

Am citit cu mare placere.