Hora Ielelor - variantă revizuită

[gabriel cristea]

Silueta ternă-a serii toropește geana fină
și sub zări împădurite se desparte de lumină;
Noaptea potopește lumea peste crestele pietroase;
Luna ban de-argint revarsă peste codri de poveste,
unde tainic Vântul-Aspru e-mpărat și stăpânește
- țiitor de Nemurire, tatălui Ielelor frumoase.

                                       

Sus, pe un platou de ierburi cu arome verzi-cimbrate,
licărind în neagra stâncă, ochiul șoimului se zbate;
Se petrec sub nălucire trupuri albe, sidefate;
În veșminte diafane par plutiri - un zbor de fluturi;
Se cuprind în horă mută Ielele dintru-nceputuri
și-n vâltori de dans și plete focuri se aprind în noapte.

Nimfele dansează goale și zănatece, pe vânturi;
Cercuri, cercuri nesfârșite smulg amețitoare gânduri
ce ajung la călătorul care-n noapte se trezește
pe poteci preanepătrunse și în tainice lăcașuri,
unde Timpul-Nesfârșitul se ascunde prin sălașuri;
Și-a seducției putere nici pe dânsul nu-l ferește.

Deodată, noaptea hâdă își înghite limba neagră
și în chicoteli suave hora-n taină se dezleagă;
Ochii mari de căprioare se-nvelesc cu-argintul lunii;
Vaporoasele lor straie, peste trupuri de feline,
par țesute de-arahnide cu priviri diamantine!
Mândrele se spală-n rouă și se-ascund de văzul lumii.

Zorii sângerii și leneși - ochiul roș al dimineții -
deschid porți la orizonturi sub lumina cald-a vieții;
Soarele arzând vulcanic își înalță raze-n salbă
peste-albastrele deșisuri, printre scorburile sumbre;
Cerbul jun, străpuns de soare, se ascunde în penumbre,
și-obosit de amăgire, coarne-și scânteiază-n iarbă.

[gabriel cristea]

Mulțumesc cu foarte mare întârziere - ca un marfar de Buftea - doamnelor Valeria Merca, Vasilisia Lazăr, Chris, Mihaela Suciu, precum și domnilor Vasile Burduja și Dincă Valerian!

[Chris]

o adevarata poveste a genului fantasy unde elementele fantastice si realitatea se intrepatrund.

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

M-a dus cu gândul la Alecsandri și ale lui Pasteluri. Frumos, corect, dar un pic vetust zic și eu. 

[Valeria Merca]

Faină Hora Ielelor! Poemul strălucește prin imaginile poetice create.

Cu plăcerea lecturii!

[gabriel cristea]

Doamnă Sofia Sincă, mulțumesc pentru franchețe!

[Sofia Sincă]

O descriere densă, profundă a ielelor, într-o versificație cu iz de legendă. Cuvinte multe, multe epitete și metafore alese pe temă, frumoase. O poveste populară prelucrată modern. Dar nu destul de modern, din punctul meu de vedere. Schimbarea rimei, mereu, derutează puțin și scade din muzicalitate.

Dar am citit cu plăcere și am apreciat efortul pentru compoziție.

Sofi