La Moștenii-Grecilor,
Pe vatra Boțeștilor,
Din vale până în deal,
Numai copită de cal,
Printre fagii colilii
Urlă puștile zurlii
Și-n pădurea Păsării,
Vezi doar urma poterii
Căutându-mi printre hoți
P-ăl' mai aprig dintre toți -
Haramin de Bărbuleț,
Cel mai temut din județ,
Feciorașul lui Anghel,
Cu trei flinte după el,
Trei flinte și un cuțit,
De nimerea dovedit -
Numai unul, țigănos,
Ce-ntorcea valea pe dos,
Țipă cât îl ținea gura,
De vuiește curmătura:
- Angheleee, Răduculeee!
Radule, haiduculeee...
De te-oi arăta nițel,
Ți-oi pune pielea-n cinghel!
Drept dovadă, că nu mint,
Vezi, druguțul ăst' de-argint?
De-l tai în patru bucăți,
Te despică-n zece părți!
De-l pun alice în junt,
Te-oi doborî la pământ!
Argintul te-o sfârteca
Pieptul ți l-o spinteca
De-o să plângă mumă-ta
Și codrii din urma sa,
Să-ți cânte ai tăi scripcari
Prohodul la zile mari,
La cârciuma din Boțești,
Unde propi'tar îmi ești
Pe talanții turcului,
Din agoniseala lui: -
Negustor de oi și vaci,
Samsar vechi și mare baci,
Priceput în strungării
Pus pe fundul Dunării,
Jefuit și aruncat,
Cu briciușca -njunghiat.
Fiul poterașului
- Cu Despa, măicuța lui -
Numai ce mi-l auzea
La față se-nvinețea,
Aer în piept îmi trăgea
Și poterii că-i zicea;
- Poteră și poteraș,
La toți am să vă fiu naș,
Că semăn cu tatăl meu,
Șarpe galben de dudău...
Numa' să vă scap din mâni
Vă dau oasele la câni!
Ș-arnăutule, trufaș,
Viața mea n-o pun chezaș,
Chiar de sunt eu hoț-de-hoț,
Pielea mea nu-i de negoț!
Nu știu de-i altul ca tine,
Dar nici altul nu-i ca mine,
Că-mi fac veacul peste grui
Și mănânc vânat vătui,
De-am puterea ursului
Sub tălpicul codrului,
Prin hățiș de nepătruns
Pe unde vă stau ascuns!
Chiar de fug de poteră,
Tot vă cânt din ceteră,
Tocmai sus pe măgură
Unde-s brazii pătură...
Radu tună și înjură,
Și trage-o țipăritură;
- Arșșș! Voi, poterașii mei,
Ce vă credeți dumnezei,
Boieri mari de-am jefuit,
Deloc nu i-am sărăcit,
Că de unde am luat
Tot ălui sărac am dat!
Numai pe turcul samsar,
Ce-am fost cu el la bulgar,
De galbeni l-am ușurat
Și-n apă l-am aruncat
Ca pe-un băț de brusture
În Dunărea tulbure,
Să se știe peste sat -
Răducanu-i om turbat,
Haiduc mândru, ca bărbat,
Armăsar despiedicat
De nimeni încălecat...
Și de-i tristă muica mea,
Să fugiți unde-ați vedea,
Găta-v-aș prăpastia,
Că încep zavistia,
Să văd, zău, ce v-o durea:
Moartea sau disperarea?!...
*Haiducul Radu Anghel e același personaj din cântecul „Radu mami, Radule”!
Adaugă un comentariu
balada e moştenirea noastră, ca să zic aşa. cred că aici mai degrabă a fost provocarea scrierii unei asemenea lucrări. e de apreciat coerenţa acţiunii şi limbajului arhaic menţinute pe întregul text. mi s-a părut interesant şi titlul.
Rădița, eu nu am zis că ai copiat sau ai plagiat. Departe de mine acest gând. Am zis că ai folosit, cules din folclor. Atât. Fără nici o vină. Și eu, acum, dacă aș dori, aș compune astfel de versuri simple, din popor, din amintiri, de prin alte balade citite și răscitite. La asta m-am referit. Eu aș dori totul modern, modernizat... :)) Asta este aplecarea mea. A ta, însă, este pentru patinat, pentru arhaism.
E bine și așa... Uite lui Ion da Coza i-o plăcut! :)) Și nu numai lui.
Sofy
A umblat. Știi tu unde.
Cred că aici lipsește o silabă:
Jefuit și aruncat,
Cu brișca (briciușca/hangerul) înjunghiat.
Dimpotrivă, eu aș fi apelat la și mai multe arhaisme. De ex: maică-ta > mumă-ta...
Mi-o plăcut.
da Coza
Exuberantă, năvalnică... așa cum îi stă bine unei asemenea creații.
O mică observație/ rima din ultimele două versuri durea și disperarea, nu prea pușcă.
Am citit cu admirație.
drag,
O baladă tipică. Multe versuri sunt din culegeri folclorice, foarte puține elemente sunt ale tale. Doar ai potrivit. Din punctul meu de vedere putea fi mai modernă...
Dar am citit cu plăcere, amintindu-mi de vechile balade.
Sofy
Nu ştiu de ce, de câte ori vă citesc pagina e... tropot de viaţă :))!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE