ghinionul

[Dinca Valerian]

dacă îi întrebi pe cei mai bătrâni

afli că zilele sunt și ele de mai multe feluri

unele sunt bune îmbelșugate

și aducătoare de noroc

altele

cum ar fi marți vineri și sâmbătă

dimpotrivă

sunt rele și aduc ghinion

tot cei bătrâni spun

de mult de tot

zilele circulau libere de capul lor pe uliți

printre oameni

adică mergeai și tu ca oricare altul

pe la răscruciul lui tâmneanu

și bună-ziua

ori bună-seară după cum era

te pomeneai nas în nas cu una din zile

dacă îți răspundea 

puteai să crezi că era din cele bune

dar nu era sigur

că știau bine să se prefacă

numai că după un timp

oamenii 

punând lucrurile cap la cap au deosebit 

cu care din ele le mergea bine 

și cu care nu

bunăoară paulina de lângă fântână lui bărbosu

nu se mai înțelegea cu dodică

bărbatul ei

de prea multe certuri

găsise motiv să plece înapoi la mumă-sa

peste deal

că era din dobrești

să nu te duci cu mâna goală că-i păcat

zicea vecina ghița de la deal

ia din casă plapuma covorul o cergă două

și când se lasă seara

apuc-o prin porumbii din fundul grădinii

până la pădure să nu te vadă lumea

paulina strângea în ascuns toată săptămâna

când pleca dodică să bea un  rachiu

la gore cârciumaru

o lua la picior cu lucrurile în spinare

n-apuca să ajungă la pădure

în porumbi îi ieșea în cale unul mascat

arunca jos toate alea

rupând-o îndărăt la fugă din sperietură

de unde să știe biata paulină

că de fiecare dată când fugea de la stăpân

se nimerea să fie zi rea de sâmbătă

aducătoare de ghinion
cum ar fi bărbatul vecinei ghița de la deal
care o aștepta mascat în porumbi

[Dinca Valerian]

@Chris gandire cu premeditare

[Chris]

 :))) o treaba  gandita

[Dinca Valerian]

@Vasilisia Lazăr Grădinariu Sa-l fi auzit pe bunucul povestind. Paulina - sau cum s-o chema ea - era o ruda de-a noastra mai de departe, dar ruda cum se considera lumea la tara. Si ea si Ghita de la deal. Ghita si cu mama Paulinei verisoare, de grad II, cred, ca de-aia isi confesau secrete. Sa-l fi auzind pe bunicul povestind. Ne strangeam de Sf Maria Mare  (bunica, el era Gheorghe si cadea mai mereu cand noi, copiii. eram la scoala) Ne-o spunea de 2-3 ori si radeam de ne prapadeam Sa fi avut tehnica de astazi sa inregistezi. Paulina n-a mai plecat, i-a venit mintea la cap, a facut casa cu Dodica, a avut vreo 3-4 copii, toti buni. Sa fi auzit cum povestea bunicul circul de pe lume, cand si-a vazut, peste ani, Paulina, unele lucruri prin casa Ghitei. Multumesc pentru lectura si voie buna. Cum trece vremea. E trei jumate, acusi se face dimineata.

[Vasilisia Lazăr]

Haaa! M-a binedispus. Săraca Paulina! Da, într-adevăr fermecătoare aceste prozopoeme.

[Dinca Valerian]

@Mihaela Popa Odinioara? Obiceiul a ramas, au disparut doar porumbii. Multumesc pentru timpul si atentia acordate.

[Mihaela Popa]

frântură din lumea satului de odinioară

au un farmec aparte scrierile astea, deschid ferestre spre trecut