GÂNDACUL
Nu ştiu cum a pătruns în casa mea,
Împrăştiind efluvii sulfuroase,
Fusese alungat din alte case
Sau poate a fost adus de cineva.
Trăind prin galerii întunecoase,
Hrănit cu resturi scurse din hazna,
E un atentat fetid, o piază rea,
Un purtător de boli periculoase.
Am încercat să îl omor cu flit,
I-am pus otravă dulce ca momeală,
Am vrut chiar să-l strivesc, dar n-a pierit
O, până când, fiinţă infernală,
Vei exista, eu nu pot fi oprit
Să te împroşc, retoric, cu cerneală!
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Mihaela Roxana Boboc pe Ianuarie 10, 2014 la 10:15pm
-
Am oroare de gândaci în genere, mi s-a făcut rău citind (serios vorbesc)!
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Ianuarie 10, 2014 la 9:48am
-
Fidel descris un gândac cu răul pe care-l face el omenirii. Că mai există şi oameni-gândaci... e adevărat. Dar ce să facem? Oameni suntem cu toţii... ne-am obişnuit să convieţuim.
Remarc biciul din spatele versurilor.
Am citit cu plăcere!
Sofy
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Ianuarie 10, 2014 la 8:51am
-
O poezie-pamflet, pe șablon (șubred) de sonet.
Fiecare are ceva de remarcat... sau nu. Eu nu prea am găsit metafore.
da Coza
Insignă
Despre
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE