Ești frumoasă, mi-ai spus…

[gina zaharia]

 

Ești frumoasă, mi-ai spus,
te zăresc dimineața la pârâul
din umbra așteptărilor,
te piepteni cu razele soarelui
și mereu oprești câte două-trei
săgeți pentru mine.

Păstrezi un ritual aparte
din spice de dor și flori de nu-mă-uita,
când spargi gândurile,
mă chemi cu două inimi deodată
de parcă toți luceferii planetei
ar împărăți prin mine.

Sunt mesagerul de zefir cu pieptul deschis

într-o îngenunchere de rubin,
voi tocmi un felinar să-ți contureze chipul
dar niciun alt oaspete să-ți cineze din palmă;
rămân prizonier în cămașa

cu fluturi întregi.

[Any Dragoianu]

asa se scrie o poezie adevarata, cu sufletul in palma! Gina esti poet cu acte in regula!

[Sofia Sincă]

Iar tu, Gina eşti mesagera versului seducător, al visului vrăjit care aleargă în ritmuri celeste.

Cuvintele sunt mesagerii gândurilor, ale simţurilor uşor melancolice, într-un registru vibrant.

Am savurat cu plăcere, Sofy!