"Ecce homo" (amurgul idolilor)

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Fire de cer pustiesc zălogite

funii de scrum, talismane vrăjite;

un alb cerşetor prin vreascuri de stele

plânge o Isis topindu-se-n ele.

 

Se nasc profeţii ce vremi înfiripă;

strângem otrăvuri pe trupuri, în pripă...

se roagă un zeu şi cântă-n lăută

poveste c-un zmeu de timp începută.

 

Un negru pigmeu în lume revine,

se tulbură zări şi legi belagine;

pe urlet de lup se află tăcere,

în sensuri adorm tărâmuri stinghere.

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Vă mulţumesc pentru cuvintele de apreciere, stimată doamnă Mihaela Roxana Boboc!

Complimente,

[Mihaela Roxana Boboc]

Apreciez rimele bine construite, în același timp mesajul nepierzându-și din intensitate.

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Domnule da Coza,

Vă mulţumesc de apreciere!... Referitor la Bivolaru, sincer să fiu, sper să nu apuc acele vremuri când lumea va ajunge să se închine la astfel de idoli.

Consideraţie,

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Stimată doamnă Sofia Sincă,

Vă mulţumesc de trecere şi tot respectul pentru punctul dumneavoastră de vedere. Nu vă pot contesta părerea ci din contră o apreciez.

Referitor la legile belagine consider că N.Densuşianu în opera sa "Dacia preistorică" explică mult mai bine decât aş putea s-o fac eu vreodată provenienţa, existenţa şi funcţionarea acelor legi.

Vă aştept în continuare comentariile!

Complimente,

[Ion Lazăr da Coza]

Superbe versuri.

Întotdeauna e loc de alți idoli! Noi nu o să apucăm, dar lumea se va închina lui Bivolaru (ăla cu pipilica).

da Coza

[Sofia Sincă]

Versuri ce învăluiesc idei inedite...dintr-un anume ciclu. Însă, mi se pare că de data aceasta titlul nu se potriveşte cu mesajul, cu tema poeziei. ''Ecce Homo'' - s-a rostit mult, mult în urma zeilor... Dar asta doar din punctul meu de vedere.

belagine, nu am găsit în DEX

Poezia este bine alcătuită, corectă prozodic.

Sofy

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Mulţumesc de trecere şi versuri, Ana!

Încântătoare cuvinte!

Complimente,

[Ana Sofian]

și semne se prind pe cruci înlemnite

cuvintele-au fost în fier adormite

în gesturi s-au stins silabe străine

când urletu-a rupt zăgazul spre tine...