E cald și-mbietor la tine-n casă

[Manuela Munteanu]

E cald și-mbietor la tine-n casă.
Mă-nduioșează raza din lucarnă,
Ce sidefate străluciri răstoarnă
Pe albe așternuturi de mătasă

Și aurite pulberi peste pleoape.
Am sute de cuvinte nerostite.
Îmi stau cuminți pe buze, pregătite
De-o lungă ispitire, ce nu-ncape

În gândul meu cel mai obraznic. Gustă!
Puțin, încet, cu mușcături egale
Din fagurii minunii lor carnale
Și-apoi să bei c-o patimă robustă

Potopul din ardoarea lor focoasă
Și drogul din dulceața moliciunii,
De parc-ar fi acum sfârșitul lumii!
E cald și-mbietor la tine-n casă...

E cald și-mbietor la tine-n casă - lectură

[Vasilisia Lazăr]

Așa e formatul site-ului, Manuela. Nu pot eu să-l schimb, dacă aș putea...

[Manuela Munteanu]

Am fost tare grăbită și am facut greșeli: ,,treabă" și ,,constați" Scuze! De ce oare nu putem corecta propriile greșeli din comentarii? Sau se poate,  dar nu știu eu?

[Manuela Munteanu]

Nu-i bai. Am revenit cu noi mulțumiri. De regulă, momentele nu se pierd, sau așa ar fi ideal, dar cât de frumos este să constanți o revenire, indiferent de sens. Așadar, amândoi am revenit și mulțumesc pentru asta!

[gabriel cristea]

Ema, până să scriu un laudatio binemeritat, mi-ai luat-o înainte! :) Răsunătoare versuri! 

[Manuela Munteanu]

Mulțumesc pentru trecere și apreciere, domnilor Ioan Stoian și Gabriel Cristea!

[Manuela Munteanu]

Deșteaptă traba asta cu primirea comentariilor pe e-mail! :) De cum l-am primit, am ,,alergat" să-ți răspund. Mi-a fost dor de comentariile tale, la fel de mult cum mi-a fost dor să scriu poezie de dragoste. În această poezie, n-am dorit să scot prea tare la lumină ,,vizibilul". După cele scrise de tine, trag nădejde că mi-a reușit. Îți mulțumesc, Dan! Drag mare de vizită!

[petrut dan]

Acum chiar este un moment pentru poemul tău ținând cont de vreme, dar mai mult ca sigur că tu nu ai avut în vedere timpul probabil atunci când ai scris! Plăcut și eficient stilul mai condensat, mai bine să rămâi cu senzația că ai mai vrea decât că, parcă se repetă ideea,  o construcție geometrică, dezvăluită frumos și progresiv ca și cum ai dezgoli o statuie, penultimul vers cuprinde singur intensitatea trăirilor, într-adevăr, cald și-mbietor în casa poeziei tale! Cu drag!