Cresc bălării înalte pe stelele pitice,
Se înmulțesc ciulinii polenizați în zgură.
Smulgi ghimpele din talpă? Destui vor să-l ridice
Să ți-l împlânte iute, în inimă, cu ură.
Ce-atâta fandoseală? Himeră e durerea
Privită, prin binoclu, lungit alene-n stal.
Tristețea-i vine măștii ca fagurelui mierea,
Riști crinolinei tivul dacă valsezi, la bal.
Câlți moi de carpe diem rânjesc, murdar, nădejdii;
Se-aude, din altare, suspin de hierodulă*,
Închipuirea goală, visându-se-n odăjdii,
Mai predică pustiul, cu verva ei, fudulă.
*hierodulă - sclavă, prostituată a templului, în religia mesopotamiană
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE