Declaraţie României de 1 decembrie

[Ghiţă]

Meleag scăldat în dorul copiilor tăi vrednici,
Deschide-ţi larg hotarul şi sufletul spre noi,
Ne-ntoarce şi ne-nalţă pe creste de munţi veşnici,
Dezbracă-ne sclavia şi-azvârle-o în puhoi!

Trăim de-atâta vreme aducerile-aminte,
Încât trecutul iarăşi se-ntoarce înapoi,
Trezeşte irascibil străbunii din morminte
Căzuţi pentru Unire cu moarte de eroi.

În ei i-ascuns curajul pierdut printre memorii,
În ei şi-n părtinirea de limbă şi de neam;
Răsuflă Românie, e timpul ca-n istorii
Să iasă dârz în faţă din tine un oştean!

Nu e de-ajuns, fârtate, o zi de-nchinăciune,
Întâiul de decembre e doar un mic popas
Zidit cu pietate din sânge şi tăciune,
Reîntronând conturul din vechiul nou atlas.

Nu sunt de-ajuns, fârtate, uralele deşarte
Cântate filantropic în van de sărbători,
Nici versuri proiectate, nici steaguri fluturate,
De nu-ţi fructifici crezul, chiar de ar fi să mori!

Auzi cum ea ne cheamă? Ne-ngăduie pe ie
S-arăm pământul sacru şi struguri să stropşim...
O! Dragă Românie! Să ştii că pe vecie
Români suntem în fapte, români o să murim!!!

[Ghiţă]

Vă mulţumesc, minunată doamnă! Încerc se revăd erorile cu pricina.

[Sofia Sincă]

Poezie patriotică ușor patinată. Și patriotismul trebuie să se modernizeze.

Și are câteva erori:

se-ntoarce înapoi, - pleonasm

ei i-ascuns- aliterație

de decembre- cacofonie

Dar, se zice că la poezia patriotică se poate trece cu vederea...

Sofi