deasupra hărții de dor

[gina zaharia]

călătorule 
țara mea nu are ferestre 

e demodată 
fiecare personaj se învârte într-un gol intens 
și-atunci 
nu-i așa că-mi pot schimba veșmintele în voie 
ba chiar pot lua atitudine de vraci 

ei da 
cerneala gândului de aproape are o singură nuanță 
împrumutată din dunele de sare

ale altor dinastii 
port înserarea după mine

(singurul credincios valabil) 
o plătesc în surâsuri
mai am două rădăcini limpezi
și o fâșie de cer 

ce mă fac dacă trec spre zodia ta 
ce fac cu izvoarele mele 
cu perdeaua de privighetori 
cu florile care mi-au umplut potecile 
vor inunda lumea noastră 
cu miracole 
ce temere mare ce temere 
călătorule 

dar stai busola mea e la tine 
deasupra hărții de dor...

[gina zaharia]

ce fac cu izvoarele mele 
cu perdeaua de privighetori 
cu florile care mi-au umplut potecile

ți le dăruiesc ție, Maria! tu știi să le împletești..

[Gabriela Grădinariu]

Intre radacini si cer,cerneala gandului a plasmuit harta de dor a lumii tale.Ne-ai deschis totusi o fereastra spre tara ta. Multumiri!

[Belean Maria Ileana]

tare reusita, destinul sufletului atarnat de umbra dorului...

[gina zaharia]

mulțumesc, Ioan!

[gina zaharia]

Veronica, dacă țara mea ți-a trasat poteci pline de flori, dacă ai ascultat privighetorile pierdute într-un cântec, dacă nuanța de astăzi ți-a adus liniște și i-ai descifrat mesajul, mă declar atât de mulțumită încât voi lăsa luna să cutreiere prin ne/ferestrele mele și să-ți scrie numele în cartea de onoare.

Gânduri dragi,

gina

[Veronica Pavel Lerner]

Super-grozava poezia ta. Ma declar -in public- admiratoarea poeziilor tale.  

"cerneala gândului de aproape are o singură nuanță" : fantastica metafora, m-a emotionat puternic.

Versul alb, prin libertatea de exprimare pe care ti-o ofera, iti valorifica imaginatia, pe care o poti lasa sa zburde in voie. Si, Doamne, cat de bine e ca un "talent" sa fie lasat sa se exprime in voie!

Felicitari!