Deșertificare

[nicolae vaduva]

De parcă-aș fi o dună mutată din Sahara

În parcul dendrologic al basmului livresc,

Rotit  de-un vânt ce face prin mine țukahara

Mă paralepisez și păsări lăți lungesc.

 

Aduc ceva-ntre straturi, ceva-ntre cald și rece,

Un antioxidant din spume de miraj

Cu care șapte fete morgane, intrinsece,

Își lustruiesc plimbarea prin noul peisaj,

 

Dar când și-or pune masca de tufe senzuale

Pândind de-a lungul lumii câmpia-n fel și chip

O să le fiu oglinda prin care dau semnale

Pădurile cu iarbă și păsări de nisip.

 

 

[Rădița Răpeanu]

Tablouri pline de revoltă şi sens moralizator! Felicitãri!

[Chris]

originala desertificare :)

[Vasilisia Lazăr]

Inconfundabil. 

[Valeria Merca]

Aceeași notă de originalitate, aceeași plăcere a lecturii!

Felicitări!

[carmen popescu]

Apreciez farmecul personal al versului! Felicitări! Am citit cu plăcere.

[Mihaela Suciu]

Minunat! Și dulce, și amar, dar e de bine, are miraj văduva și îmi fac o cafea la nisip de dună. Vă trimit o cămilă în Mehedinți, e însetată de Sahara dumneavoastră.

[Sofia Sincă]

În modul tău ironic, binecunoscut, încerci să dai semnale de alarmă la deșertificarea zonei. Am auzit că nisipul, de-a lungul Dunării a câștigat teren. Încotro, Doamne? Quo vadis?

Pe lângă ironie, mult umor. Cuvinte inventate cu sonoritate dulce-amăruie, elemente caracteristice stilului tău.

Deosebită apreciere,

Sofi