Cu seninul în suflet

[gina zaharia]

Era singurul drum de care nu mă temeam,
trecea peste umărul tău, dar se răsucea într-un vals,
îmi încleștase gândul în povești argintii
și împacheta sonete cu glas tremurat,
din zori în alți zori.

Înotam în troiene de emoții,
pe acolo se plimba iubirea în veșminte noi,
ai cântărit-o de multe ori, ultima dată atârna mai greu
cu o neliniște,
atunci i-ai furat o mângâiere.

Rămâi la masa mea, i-ai zis,
nu știa unde cinezi de obicei,
dar strângea bănuți de rouă să acopere golul de după plecări
și arunca privighetori peste fruntea pădurilor
rănite în cântece uitate.

Nu mă aștepta astăzi, te rog,
să-ți fie mereu foame, să nu contenești a te învinovăți
că nu poți duce până la capăt poteci albastre cu un singur sens,
îți las încă un drum, și copaci pentru păsări, și...
tu coboară cerul pe pământ
cât să rămân
cu seninul în suflet.

[Ion Lazăr da Coza]

Ce mi-e şi cu o femeie îndrăgostită?!... Dacă mai e şi poetă... Dacă poeta e Gina Zaharia... Dacă... Ce mai?!... Încântare!

da Coza

[Valeria Merca]

cu seninul în suflet  am citit!

Încântător popasul.

drag

[gina zaharia]

Draga mea Sofy, am dus primăvara într-un vals, o las acolo, la dospit :)))

Drag de trecerea ta, dar si de semnul tău!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Nykol! Copacii și păsările nu trebuie să lipsească din decorul meu!

Și cred că am luat ceva senin! :)))

[Sofia Sincă]

De vorbă cu primăvara prin complexitatea gândului. Este dorința de a sădi trăirea prin cuvinte, emoțiile primăverii. Combinații de culoare cu sunete - efecte lirice. Însă fără fioooor... :))

Am citit cu multă plăcere,

Sofy

[Nikol MerBreM]

Ca să "poţi duce până la capăt poteci albastre cu un singur sens", îţi trebuie curaj. Şi poate şi mai mult, îţi trebuie "să laşi încă un drum şi copaci pentru păsări". Drag de seninul dumneavoastră :)!