Colind pentru pivniceri (parodie)

[Ionel Mony Constantin]

Domnului Nuţu Grigoraş  cu prietenie

In iarna care se asterne iar
Când stau cu ochii ţintă la ferestre
Sunt pivnicerii  pentru mine far
Iar băutura pentru mine zestre

Pe mese au pocale aurii
In care vinuri curg ca o ninsoare
Ce îţi inspiră calde poezii
Şi îţi transformă viaţa-n sărbătoare

Cu braţul lor, ca un acord de vals
Te-ntâmpină zâmbind sub promoroacă
Şi-ţi toarnă un vin sincer, şi nu fals
Ce nu se poate totuşi să  nu-ti placă

Ce să  ofer la pivniceri prin vers?
De sărbători: Cotnari ca o iubire
Din pivniţă să fac-un univers
In care să-mi ofere găzduire

Să aibă veşnic  un clondir  la ei
Pe Bachus să îl treacă printre muze
 Le fie vinul elixir de zei
Spre cramă să ne fie călăuze

La pivniceri de sărbători le spun
S-aveţi  la anu'  Ottonelul bun!

[Sofia Sincă]

Superbă parodie... ca la carte. Având aici originalul parodiat te izbeşte zâmbetul la fiecare vers.

[Ionel Mony Constantin]

Colind pentru poeți  (originalul)

 de Ioan Grigoraș 

În iarna cu tăciuni aprinși și jar,
Cu cetină de brad pe la ferestre,
Poeții sunt lumina dintr-un far,
Cuvintele pentru o lume - zestre.

Pe pagina cu slove aurii,
În versuri care plâng ca o ninsoare
Prin rima unor calde poezii,
Găsești o inimă în sărbătoare,

Cu pana lor, ca un arcuș în vals,
Cu fețele zâmbind sub promoroacă,
Ei sunt mereu un cântec, și nu fals,
În existența noastră heliacă.

Ce să doresc pe frontul unui vers?
De sărbători: Poeților... iubire!
Să aibă fiecare-n univers
O stea - să le ofere găzduire.

Să poarte lira lui Orfeu cu ei
Orice poem sub semnul unei muze,
Să cânte pentru oameni, că sunt zei,
Spre fericire fie călăuze.

Poeților, de sărbători, am să le spun:
"Vă fie versul lin și Anul Nou mai bun!"

[Sofia Sincă]

Îmi place poezia... Vinul e tratat ca o amantă, ca o iubită. I se face curte pivnicerului şi lui Bachus, iar pocalele strălucesc. Aşa vin... da!

Parodia s-a transformat într-o poezie frumoasă.

Am citit cu poftă de vin, Sofy!