Coșmar

[Dinca Valerian]

Simt bătaia unei aripi răsucind un văl de ceață

înspre căi deloc pătrunse. Rând pe rând, ecouri stranii

taie verdele pădurii. Ochiul înadins îngheață

într-o copcă decupată în orbita unor cranii.

Clocotind adânc în fumuri, focul umbrele-și azvârle

greu însângerând lumina. Se împotmolesc izvoare

printre mâlurile prinse de străfundul unei gârle.

În pierdutele morgane, orice mângâiere doare

prăduită de speranțe. Vorba sună în departe

rătăcită printre goluri. Bat hotarele hăitașii

răscolind în pinteni tihna vechilor icoane. Sparte,

crăpăturile de ziuă risipesc în noapte pașii.

[Dinca Valerian]

@Chris  Multumesc pentru apreciere

[Chris]

foarte frumos...

[Dinca Valerian]

@ Vasilisia Lazăr  Multumiri pentru apreciere.

[Vasilisia Lazăr]

Felicitări!

[Dinca Valerian]

@ Sofia Sincă Multumesc pentru apreciere. Intotdeauna ai crezut in poezia mea si mi-ai dat motive sa continui.

[Dinca Valerian]

@ Valeria Merca Multumesc pentru comentariu si apreciere. Interesanta sugestia, o voi lua in consideratie

[Sofia Sincă]

Timp în stări insidioase şi obscure, stări sufleteşti diverse: emoţii, nelinişti, vise rătăcite. Efectele lirice create, prin combinaţii de imagini şi sunete ne poartă într-o noapte de coșmar, așa cum ai denumit poemul.

Excelent ai reușit construcția stărilor!

Sofi

[Valeria Merca]

Pe un fond meditativ, un text emoționant, răvășitor chiar, atent și ingenios construit. Imagini poetice inedite. 

Am citit și am admirat.

( "aripi răsucind un văl de ceață" ar suna mai bine)