Tata are ochi albaștri
răsuflarea lui are ceva din briza mării
într-o noapte mi-am pus urechea
pe pieptul lui
și am auzit valurile
peste ani am aflat
că eu am fost
primul lui castel de nisip
pe care valurile l-au luat
și l-au dus departe
în larg
...
mai vine pe la mine uneori
își pune urechea pe pieptul meu
și-mi ascultă bătăile inimii
Adaugă un comentariu
domnule da Coza,
mulțumesc de popas și pentru că ați empatizat cu poezia mea
Cu prețuire,
Paul
Lovitură de floretă.
da Coza
doamna Augusta Cristina Călin,
mulțumesc pentru semn, mă bucur că v-a plăcut
cu drag,
Paul
doamna Vasilisia Lazăr,
mulțumesc că mă citiți, mă bucur că v-a plăcut
cu drag,
Paul
Cât de frumos!
peste ani am aflat
că eu am fost
primul lui castel de nisip
pe care valurile l-au luat
și l-au dus departe
în larg
Superb!
frumoasă analogia cu marea, mi-a plăcut...
doamna Sofia,
vă mulțumesc pentru popas, mă bucur că versurile mele vă sunt pe plac :)
Cu drag,
Paul
doamna Valeria,
inima dumneavoastră are ureche muzicală, bate în același ritm cu poezia :)
Cu drag,
Paul
Mi-era dor de poezia ta, Paul! Să știi că și tatăl meu are asemenea apucături... Tatăl meu are ochii căprui. Eu am ochii verzi. Peste ani am aflat că eu am fost... bucuria lui. L-am pierdut mult prea devreme. Inima mea bate pentru POEZIE!!
drag, dragă lectura
Sufletul, simțurile lui inventează versuri nemuritoare, iar ecoul lor vine să sensibilizeze.
Felicitări pentru forma, metaforele poemului, întotdeauna bine alese, rafinate. În câteva fraze, concentrezi sentimente multiple, spui mult...
Prețuire,
Sofy
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE