Borcanul cu nasturi

[Dolha Paul-Alexandru]

în spatele ultimului raft de cărți 
am un borcan de compot
– încă mai miroase a caise –
plin cu nasturi rămași în urmă...
uneori dau borcanul jos
și mă uit la ei
ca la pozele din albumul copilăriei 
nasturi de palton,
cu flori,
cu steme,
cu dragoni,
nasturi mici și albi de cămașă
de ți se pierd în podul palmei
...
cam atât despre femeile din viața mea

[Dolha Paul-Alexandru]

domnule da Coza,

mulțumesc mult, sper s-o găsesc și pe mai departe!

Cu drag,

Paul

doamna Augusta,

mulțumesc de semn. Mă bucur că v-a plăcut

cu drag,

Paul

[Chris]

frumos, citit cu plăcere,

[Ion Lazăr da Coza]

Iată poezia!

da Coza

[Dolha Paul-Alexandru]

doamna Sofia,

orice lucru are în spatele lui o poveste ce-l poate face de neuitat. Vă mulțumesc și vă mai aștept cu drag,

Paul

Doamna Valeria,

povestioara nu va scăpa necitită. Vă mulțumesc pentru semnul dumneavoastră și dacă se poate primiți versurile acestea ca pe un mărțișor.

Cu mult drag,

Paul

[Valeria Merca]

Iniţial, poezia ta mi-a amintit de o povestioară învăţată în şcoala primară, plină de învăţăminte, cu titlul Moş Stan, de I.A. Bassarabescu, unde copiii se jucau un joc ''la nasturi''. Însă nasturii pe care îi invoci tu, aici,  au cu totul o altă conotaţie.

Imaginativ, contemplativ! Felicitări, Paul!

[Sofia Sincă]

Ce frumos! Amintiri, parfum nostalgic și candid. Poem inedit, metamorfozând banalul - nasture - în rang sublim.

Felicitări!

Sofy