Cât mai departe

[ica matei]

Ia-mă și du-mă

cât mai departe,

pe creste de cer, pe umeri de munți-

acolo să scriem, iubite, o carte

așteptând înnoptarea

cu pași tot mai cărunți.

Ia-mă și du-mă

cât mai departe

și pune-mi în palmă vise albastre,

promite-mi că moartea doar va desparte

împreunarea târzie

a mâinilor noastre.

 

Ia-mă și du-mă

cât mai departe

și îmi culege ploi de vară cu mâna,

curcubeie să-mi legi în păr, pe o parte,

să nu mai simt

cum trece ziua și săptămâna. 

 

Iar seara, stele

ca lampă s-aprinzi

și luna trage-o din noapte, pe prag, deoparte-

de vrei, sânul să-mi-l cuprinzi,

nu-mi spune nimic,

doar ia-mă și du-mă

cât mai departe…

[ica matei]

Gina, daca vrei, putem calatori impreuna.

Inca o data, multumesc pentru invitatie.

Cu mult drag,

[ica matei]

Maria, ma bucur ca ti-a placut.

acelasi drag,

[gina zaharia]

să tot călătorești pe meridianele poemului tău, Ica!

cu admirație,

gina

[Belean Maria Ileana]

este o poezie pe placul inimii mele...tare frumoasa...felicitari Ica...cu drag

[ica matei]

Doamna Sofia, placerea este si de partea mea.

Va multumesc.

[ica matei]

Maria Elena, m-ai facut sa zambesc... poate nu va fi nevoie, poate ma voi duce singura...

Dar, multumesc!

Cu acelasi drag,

[Sofia Sincă]

Sentimente profunde izvorăsc din versurile tale, dorinţă şi dor.

Poezia are melodicitatea lentă, melancolică cuprinsă de o dulce vrajă.

Prin simplitatea lor în consonanţă cu natura versurile aduc lumină şi farmec sufletelor cititorilor, Ica.

Am citit cu deosebită plăcere, Sofy!

[chindea maria elena]

... dacă nu vine dă-mi de ştire că pornesc eu şi ţi-l aduc să te-asculte! Citit cu plăcere! Cu drag, Maria Elena!