bufonul

[nicolae vaduva]

 

text anapoda

fir-ar ea apetisantă

viața asta de mialc,

viața asta performantă

în rebuturi și eșecuri

pentru care-întruna calc

nu pe sticlă ci pe becuri...

 

când voi vă inventați victorii

și iar o puneți de serbare,

eu fug spre alte teritorii,

nu pe tălpici,

pe-notătoare,

spre lacul marilor izvoare,

de unde laptele și mierea

se scurg în vaduri iluzorii

și, cârcotaș, îmi golesc fierea

pe vinul, pipa și muierea,

ce-mi fură,-n toate, editorii...

 

am fost, iubiții mei, de toate,

dar nu ce-am vrut,

nu ce-am visat,

mai mult decât un rupt în coate,

mai mult decât un miazănoapte,

decât un fur de mere coapte,

oricât am vrut, nu s-a putut...

de aia-înghit scârbit și-n silă

oricare zi ca pe-o pastilă...

ce să vă spun?... o știți și voi!

căutătorul prin gunoi

lovit de furii și de crize,

sunt ștergătorul de parbrize

și-aspiratorul de tării,

sunt cel ce pune cuie-n prize

și cântă seara liturghii,

napoleonul ce-și înclină,

la sănii tari, batalionul,

eu sunt cel care varsă peste

tocana morții bulionul,

acela care e și este

păpușa sorții și bufonul...

 

[Mihaela Suciu]

E un dar să fii bufon și o binecuvântate să conștientizezi! Eu încă

mai lucrez la asta.:)))

Domnule Văduva vă admir și mă bucur de fiecare dată când vă citesc!

[Sofia Sincă]

O imagine personală încărcată cu afectivitate și dinamism, trezire la viață, începutul și sfârșitul. Am fost și prinț și cerșetor, spune cântecul...

Poemul  înfățișează viața, așa cum este ea, cu bune și rele, anapoda. Cuprinsă cu măiestrie simbolică de către N.Văduva. Așa cum îl cunoaștem cu ironie fină și sarcasm la fel.

Admirativ,

Sofi

[Chris]

text deloc anapoda...

eu sunt cel care varsă peste

tocana morții bulionul, - mi-a placut  in mod deosebit

[Valeria Merca]

O superbă confesiune lirică, un „autoportret” ferm și plin de miez!

Admirație, Nicolae Văduva! 

[gina zaharia]

Ce să-ți spun? Ești poet!