bate vânt nebun (valentă)

[Stanescu Valentin]

                                                            

                                           bate vânt nebun

                                                    ca un netot

                                                             usucă

                                                              peste

                                                                  tot

 

                                                                      bate vânt nebun

                                                                      nu mai vin ploi

                                                                      albina

                                                                      nu-i în

                                                                      roi...

 

                                        bate vânt nebun

                                       n-ajunge-n brâu

                                                       uscatul

                                                           fir de 

                                                            grâu

 

                                                                   bate vânt nebun

                                                                   vin mari nevoi

                                                                   seceta

                                                                   e în

                                                                   toi...

[Nikol MerBreM]

Și parcă vântul acesta transpus în poezie se prelungește până în primăvara firavă a sufletului, dezvelind o stare. Am citit cu drag!

Nikol

[Chris]

chiar a fost un vant nebun, bine redata starea!

[petrut dan]

Un poem despre legătura dintre natură și viața noastră atât de dependentă de cursul ei imprevizibil, dar, totuși, atât de necesar, cu prețuire!

[bolache alexandru]

Un tablou de primăvară cu vânt puternic luat parcă din viața de zi cu zi...

[Stanescu Valentin]

Fiecare dintre noi are dinspre bunici, străbunici o rădăcină rurală. Chiar dacă trăim în oraş la curte şi mai ales la bloc avem un pic de nostalgie a întinderilor câmpiei, dealurilor sau munţilor semeţi. Mă bucur că aţi privit prin gramul sufletului către năzdrăvăniile vântului... Doamnă Elena Maria Chindea.

[chindea maria elena]

Avantajele dezavantajului trăirii la țară, neînțelegând prin aceasta doar satul, ci locuirea la casă! Închiși între betoane - mai puțin simțim puterea vântului și suntem în pulsul vieții de multe ori ca-ntr-o oglindă. Dar e bine când cineva ia pulsul prezentului și-i dă respirația metaforei! Am simțit iureșul vântului și albinele din poemă mai mult decât au făcut-o ochii mei privind prin geam! 

[Vasilisia Lazăr]

Tot am încercat să observ valentele dumneavoastră (cele care vă poartă numele), să le înțeleg arhitectura și am ajuns la concluzia că ele seamănă cel mai mult cu kaiku-ul, doar că diferă forma și, în plus, ne oferă mai multe imagini, chiar dacă pe aceeași temă. Ca și haiku-ul,  sunt, de fapt, imagini și stări de spirit într-un moment anume sau despre ceva anume, exprimate într-o formă concisă, scurtă, dar mai lungă decât la haiku, care stimulează imaginaţia și trăirile cititorului. Deja pe Însemne s-au impus. 
Și pe aici a fost un vânt nebun, la un moment dat, venind de la școală, pe malul Cozei, m-a zburat vreo cinci metri. :) Și daa, a uscat tot. A mai venit apoi și un praf saharian. :(

[Stanescu Valentin]

Acelaşi vânt m-a străbătut când am trecut din crângul din curtea casei. Câinii mei strângeau din ochi atunci când rafalele erau mai intense... Vă mulţumesc pentru rezonanţă, Domnule Tudor Cicu.

[Tudor Cicu]

Valentă adaptată momentului: zilele astea am fost la prisaca de la munte, printre albinele mele. Dinspre munte (Penteleul, în speță acolo la mine), începuse ... nu vântul, ci un iureș în goană a vânturilor cum n-am mai văzut demult. Începusem să umblu la stupi. Vântul a dat năvală mai ceva ca un roi de albine și tot stupul, abia deschis, a devenit „ceva” infernal. Atacat din toate părțile m-am aruncat printre tufele cu flori de primăvară, strigând la soție să-mi aducă masca și afumătorul. Credeam că totul era ca altădată... dar de!, cu vântul nu te joci nici dacă ești poet, nu? Degeaba îi spui și lui versul ăla „De va veni la tine vântul!”...