Azi…

[Ada Nemescu]

… s-ascund clipa aş vrea, zorilor dintâi,

de privirea-ncinsă a lumilor pierdute

câţi nu şi-ar dori-o, pusă căpătâi

gândurilor multe, deseori durute…

of, prea-timidă fire, maică mi-ai cules!

lipesc pleoape-n transă peste verzi retine

din promise - taine, de pe drumuri – mers

tălpi ce-aleargă-ntruna tot sperând a bine

m-am proptit de podul peste vagi iluzii

ca să gust în taină clipa ce-am furat

savuram cu teama falselor concluzii

împletind argintul pletei, fluturat…

şi-am zvârlit-o în neant, toată o fărâmă

arcuind toţi stropii ploilor mănoase

mi-am păstrat secunda scăpată din turmă

am surâs cu farmec clipei luminoase.

[Ada Nemescu]

Chris, draga mea, mulțumiri aDa 

[Chris]

frumos...

[Ada Nemescu]

Mulțumesc, Grig Salvan, pentru fiecare cuvânt și înțelegere deplină...

aDa 

[Grig Salvan]

Aceeași, pe care o știu, cu vers sprințar și jucăuș, cu asocieri surprinzătoare la fiecare vers, stârnind dorința cititorului de a reveni, de a reciti cu plăcere...

[Ada Nemescu]

Foarte corect felul cum ai comentat, profesionist şi empatic.

Ne cunoaştem de foarte mult timp, avem prieteni comuni absolut minunaţi, ne citim...

Aşa este, Fiecare scrie cum simte, la fel și modul de receptare a unui text diferă de la persoană la persoană.

Ceea ce place  unuia, nu place altuia, şi este valabil în toate, nu doar literatură...

Sunt onorată şi mulţumesc, aDa 

[Valeria Merca]

Alambicată îmi pare inversiunea din primele două  versuri. Prozodia este deficitară, se simte la citit. E alegerea ta, până la urmă. Fiecare scrie cum simte, la fel și modul de receptare a unui text diferă de la persoană la persoană.

Nu aveam cum să renunț la aceste observații, altminteri nu aș fi eu! :)

Sper să nu supăr...

Cu prietenie, 

[Ada Nemescu]

Dragilor,  Floare, Dorina, Ghiţă... vă mulţumesc pentru citire 

 aDa

[Floare Arbore]

un poem demn de toată lauda. sincere felicitări dragă Ada.

[Ada Nemescu]

Valerian (dacă mi se permite!) sunt încântată de popas și ajutor!

dar mai întâi : La mulți ani frumoși! 

am așezat strofa 2, ei bine da! uneori, dorința de a transmite strică ansamblul...

aDa

[Dinca Valerian]

Nu ma impac in niciun fel cu lungimile variabile ale versurilor. Strofa a doua are rimele altfel imperechiate. Dar exista multa substanta si fior. Eu n-as lasa-o asa, ar fi mare pacat