Avertisment către poetul Ioan Grigoraș

[Ion Lazăr da Coza]

Domnule Grigoraș, la poezia ta „La miezul nopții...”, postată pe data de 17 iulie a.c., am încercat, prin cuvinte puține, să-ți explic în ce constă „vara bacoviană”, iar tu mi-ai răspuns cu un atac la persoană. Cum ești la al doilea incident de acest fel (nu față de mine ambele), la următorul vei fi exclus de pe acest site!

da Coza

PS: Chestia cu Rorschach-ul sugereaz-o prietenilor tăi intimi!

 

 

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza ieri

Ştergere comentariu

Să uit de vara mea bacoviană,

De ploaia care-ți plânge pe retină

Vara bacoviană se caracterizează prin cadavre în putrefacție, sânii surpați ai iubitei etc. Toamna bacoviană e [cea] ploioasă, putredă, lacustră etc.

da Coza

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș cu 18 ore în urmă

Ştergere comentariu

...da Coza, frumusețea este în ochii privitorului... nu-i vina mea dacă porți în suflet... cadavre în putrefacție, sânii surpați ai iubitei... etc...

...ți-ai făcut vrerodată  Testul Rorschach?

https://insemneculturale.ning.com/profiles/blogs/la-miezul-nop-ii

[Nădejde Angelina]

Mereu, ca un copil ce intră într-o lume de poveste eu caut frumosul aici, pe Însemne Culturale.

Găsesc aici  sentimente, linişti sau nelinişti şi de ce nu, umor; toate stropite din belşug de parfumul sufletelor voastre.
Într-un spaţiu generos pus la dispoziţia noastră de gazdele noastre există loc pentru toată lumea.
Ştiu că unii nu sunt la fel de buni ca alţii, (D-zeu a împărţit talanţii după puterea fiecăruia), că unii suntem la început si avem nevoie de sfaturi.

 Să stim să  primim critica aşa cum primim şi aprecierea!
Aici sunt oameni unde sensibilitatea este la ea acasă. Îmi pare rău că în acest caz nu s-a ajuns la un consens. Eu apreciez poeziile poeţilor Ioan Grigoraş şi Lili Trif, luaţi separaţi sau  împreună.

Ştiu că între ei nu este decât un tandem poetic.

Orgoliile de orice natură, dezbină!

Apreciez talentul fiecăruia dintre voi. Poezia, aşa cum am mai spus, este precum o femeie;

 la unii poate să placă la alţii, nu. Ce eu găsesc frumos într-o poezie, altuia s-ar putea să nu placă!
Dacă ar fi plăcut aceeaşi femeie tuturor?

Însemne Culturale este şcoala unde eu m-am format, unde critica m-a făcut să evoluez!

Aici, administratorii de pe acest site literar, cu timp şi fără timp, stau la dispoziţia noastră!

Să ştim să le preţuim munca!

Este o casă frumoasă şi depinde de noi, de fiecare  în parte să facem în aşa fel încât să rămană mereu frumoasă.

Dacă am supărat pe cineva în comentariu meu, iertare! Am simţit că trebuie să îmi exprim punctul de vedere! Să nu stau pitită, prefăcându-mă că nu ştiu ce se petrece aici, in casa sufletelor noastre!

[Valeria Merca]

M-aş considera o lasă, dacă aş prefera să stau cu mâinile în sân, faţă de situaţia-problemă care s-a ivit. M-am familiarizat cu cele întâmplate din comentariile postate aici şi nu pot decât să-mi exprim regretul pentru faptul că nu s-a putut ajunge la un consens. Personal, sunt adepta concilierii, a convieţuirii paşnice. Eu m-am ataşat nespus de mult de acest site literar, iar explicaţia o găsesc în munca neobosită, pe care o depun slujitorii lui, pentru atenţia acordată fiecărui membru în parte. Experienta vieţii ne-a dovedit că acceptarea unei observaţii făcute, recomandări, sau critici, cum vrem s-o numim- reprezintă respectul faţă de propria personă. Am primit, de fiecare dată, cu sufletul deschis, comentariile voastre. Mi-am format o părere proprie despre fiecare prieten/ coleg, de aici. Între un comentariu măgulitor, sau la superlativ şi unul obiectiv,( cel cu critica), sunteţi conştienţi că l-am preferat pe cel de-al doilea. Critica şi mai ales autocritica stau la baza formării/ evoluţiei noastre. În urmă fiecărei postări, aştept, ca pe D-zeu, cuvântul unui Om. Ghiciţi despre cine va vorbesc... e D-l da Coza. Va preţuiesc în egală măsură pe toţi,iar dacă micul meu comentariu va deveni un prilej de felurite alte interpretări, eu nu mă supăr.

[Ion Lazăr da Coza]

Iată o întrebare pe care nu ne-o punem atunci când suntem criticați, Ligia: „Ce câștigă acei care, cu bună intenție, mă critică?”

Încerc să răspund cu câteva întrebări retorice: Oare le crește salariul ori notorietatea? Le crește valoarea operelor literare proprii, minimalizându-mă pe mine? Se plimbă gratis cu tramvaiul? Chiar nu au altceva de făcut?

Am declarat că întrebările sunt retorice, totuși fiecare poate să dea un răspuns.

[Ligia]

Recunosc, nu am mai intrat de ceva timp pe site, nu că nu aș fi vrut, ci mi-a lipsit timpul sau dacă nu mi-a lipsit, eram atât de anemică sufletește, incât nu aveam chef decât de urmărit ”cai verzi pe pereți”. Personal, nu cunosc pe nimeni de pe acest site, dar ce m-a atras mai mult aici, a fost corectitudinea cu care se fac comentariile de cei abilitați. Mai dau ceva din casă, am mai făcut parte din membrii acestui site și altădată, postasem puțin și mai mult prost, am ales să plec mergând pe ideea că scrisul nu este de mine și cred ca nu eram pregătită pentru a face față criticilor. E adevărat că nu iți cade bine când ești criticat, dar criticile sunt constructive și te ajută să evoluezi. Am ales să plec atunci, dar există un ceva interior care mă torturează și am ales să revin. Am citit creațiile altora, comentariile sau criticile aduse acestor creații și astfel am mai făcut un pas spre această lume a literaturii. Ideea este că eu mulțumesc acestui site că există, am invățat multe și chiar dacă literar nu ajung departe, tot îmi rămâne mulțumirea că pot intra aici și citi ceva de calitate.

 

[Nuța Istrate Gangan]

si asa:)))

[Vasilisia Lazăr]

Hai să te critic și eu puțin ca să mă îmbrățișezi și pe mine. Corect este: am invatat sa scriu si datorită faptului ca tu m-ai criticat. :)))

Drag,

[Nuța Istrate Gangan]

am invatat sa scriu si din cauza faptului ca tu m-ai criticat. Mie mi-a fost de folos.
(imi pare rau ca a trebuit sa-ti spun asta aici. Mi-e sila deja:)
Imbratisari si da, la treaba:)))

[Ion Lazăr da Coza]

Site-ul ÎNSEMNE va rămâne cum a fost mereu - un cenaclu online deschis tuturor (și ca postatori, și ca bravi comentatori)!

Nu văd rostul unui grup „elitist” care să trieze textele.

Un terț își dă și singur seama despre calitatea unei opere literare după comentarii și obiectivitatea lor. Chiar dacă un cititor/comentator evidențiază doar un singur vers, versul acela sigur e valoros, iar autorul conștientizează că așa ar trebui să scrie.

Hai la treabă!

Multă inspirație!

[Nuța Istrate Gangan]

pe Agonia si pe Literatura de Azi un editor iti citeste poezia inainte de publicare si apoi te poate trece la .,,atelier,, daca considera ca mai ai de lucru sau la ,,poezie,, daca chestia scrisa e intr-adevar poezie.
Apoi, cand se considera ca ai evoluat din pdv calitativ ti se trimite un mesaj in care esti anuntat ca ai dreptul la libera publicare, direct, fara cenzura.
Astazi am libera publicare pe ambele siteuri.
Desi am scris intotdeauna cate ceva, am inceput sa scriu mai serios doar de cativa ani.
Ghici cine  m-a criticat politicos si constructiv pe Insemne Culturale?
DaCoza, exact.
Mi-a placut de fiecare data? Bineinteles ca nu, dar m-a ajutat enorm.

[Vasilisia Lazăr]

Ok. :)