Au înflorit sub cer salcâmii

[C.Titi Nechita]

Au înflorit iarăşi salcâmii

Şi cerul zburdă printre flori,

Se schimbă parcă faţa lumii

Sub curcubeul de culori.

 

Prin ramuri se alintă cântul

Purtat spre margini de ponor,

Iar printre frunze trece vântul

Mereu hoinar, precum un nor.

 

Se leagănă pe câmpuri lanul

Sub mângâierea razelor,

Doar gândul şi-a oprit elanul

Răpit de vraja florilor!

 

Pădurea este ca din basme

Şi ninge iar în luna mai,

Noaptea cea plină de fantasme

Coboară lin pe-un colţ de plai.

 

Peste salcâmi se-aşază norii

Şi vântul parcă s-a oprit,

Adorm în cuiburi puişorii,

Iar timpul pare împietrit!

[Corina Militaru]

Frumos tablou! :)

[Ion Lazăr da Coza]

Au înflorit sub cer salcâmii > Au înflorit, sub cer, salcâmii

Ai panoramat frumos natura, însă, poetic și ideatic, nu ai adus nimic nou!

da Coza

[Sofia Sincă]

Natura cu farmecele ei... Da, floarea de salcâmi este o minine a naturii.

Versurile tale o cântă într-un ritm aproape curat prozodic, dar atât de cuminte și siropos, încât putem spune că suntem la facerea poeziei.

Îmi amintește de o poezie de când eram copil:

Infloresc grădinile

Ceru-i ca oglinda

Prin livezi albinele

Și-au pornit colinda... ș.a.m.d.

Sofy