Așa se duce

[Tudor Cicu]

Așa se duce

  (după un tablou ideatic al poetei Gina Zaharia)

Da, draga mea, știu ce-ai să spui

Când mă voi pierde-n zări cu ceață;

Spre Ursa Mare... tot hai-hui,

Iar tu închisă-n fortăreață.

 

Și te-nțeleg când ieri la bal

Ai stat ascunsă de necaz,

Că un condur uitași pe mal

Când ne scăldarăm goi în iaz.

 

Iar vara, poate doar în noi,

A troienit bucăți de cer;

Ca-n cele sălcii de sub ploi

Și bruma din al toamnei ger.

 

Dar nu te teme draga mea

Prea des tristețile mă fură.

Așa se duce-o zi și ea

Și nu am vorbe pe măsură.

 

Poate nu-i timp, ori prea târziu

Să-mi strig tăcerile în șoaptă

Din Ursa Mare am să-ți scriu

Pe-un pat de frunze ce m-așteaptă.

[Mihaela Suciu]

Da, seduce... și Gina, și poezia ei! De dragul lor, așa se duce și Tudor... tocmai în Ursa Mare!

Frumos gest pigmentat cu umor!

[Tudor Cicu]

Când un motiv poetic te inspiră, înseamnă că acel poet are deja un stil propriu și un drum al său bine conturat în poezie. Poezia Ginei se află în vol. „La est de tine” și se numește „Maci în doi”. Iată o strofă din această poezie: „Mințindu-mă că-i vară-n toi,/Că eu sunt mare, iar tu - cer,/Că macii înfloresc în doi/Și-n lacrimă de flori de ger”. (Am ținut să-i fac o dedicație de ziua ei, dar se pare că nu a funcționat, la mine, internetul).