la fel de greu
zvâcneşte ceasul
prins între clipele ce fug
şi uită să aștepte pasul
atât de stins și ruginit
de recele din ploaie
încât nici ochii de venin
la inima nu taie
mi-e gheață soarele
şi-n gânduri de-ai veni
eu te-aș lăsa
să pleci
cu razele sleite de-a-ncălzi
acea scânteie
dulce din priviri
ce peste noapte dintr-o stea
devine praful unei amintiri
pe care singur n-o pot bea
privesc pustiu și inutil
spre cer ca în oglindă
la fel de greu
zvâcneşte ceasul
cu inima flămândă
cenușă peste nori
şi valuri de-amețeală
cad peste tot ce-am vrut să pierd
pe-un suflet de cerneală
Mick Lorem (Vreau...să fii...mai mult #10#)
Adaugă un comentariu
Oricum ceva nu se ajunge, o simt de fiecare dată și cât n-aș reciti, nu pot prinde impresia că asta ar putea fi cumva actuală peste ani și nici că cineva ar vrea să treacă iar cu ochii peste ea. Imperfecțiune, dar pentru aceste versuri vechi, la moment, e șlefuirea maximă pe care am reușit s-o fac. Vă mulțumesc de trecere și aprecieri. Un an frumos cu versuri cât mai bune!
Cu respect,
Mick Lorem
frumos!
La mulți ani!
privesc pustiu și inutil
spre cer ca în oglindă
la fel de greu
zvâcneşte ceasul
cu inima flămândă
Frumos!
La mulți ani, Mick! O îmbrățișare frățească până-n Basarabia!
O poezie de dragoste drăguță... interesantă, muzicală.
şi uit s-aștepte pasul - acest vers nu este corect gramatical și nici ritmul nu-l ține. Poate - şi uită s-aștepte pasul sau altfel.
Am citit cu plăcere,
Sofi
Astăzi nu este ziua de naştere a nimănui
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE