La mulți ani - Vasilisiei Lazăr (da Coza), doamna inimilor noastre

[chindea maria elena]

 

TREZORERIA DINTRE ATRII  

* Vasiliei Lazăr (da Coza)*

 

intră pe frecvenţa nopţii

voluptăţi în violete striaţii împresoară

ești viu rătăcești mai viu ca niciodată ești

crude atingeri străpung elipse caută

jilave respirații supernove dau jos de pe umăr

istovesc doruri între cearșafuri vise risipă

câte arpegii tremură țărmuri lovindu-se de val

să te adune picior se merge mână pipăie orb

riduri pliuri de suflet scufund spațiul în tine

absorb ceruri virgine pulsație grea schimbă polii

timpul sfârâie ritmul se pierde

neuronii inimii îmbrăţişări înghesuie fură

alunecă între curburi și frângeri țâșnesc cabriolete cu fluturi

tainice firide de ecouri răsună

sărut răsuflare de zenituri cupolă răstoarnă în atrii

fără centură de siguranţă în genuni de iubire se-aruncă

de aripi tatuat încolţeşte trupul lumii  

din topirile noastre

 

să privesc doar prin ochiul de lună

un chirurg rezident s-a sinucis prin implozie

operația a eșuat

inima n-a putut fi desprinsă de-a ta și-atuncea

semințe de lumină

ploi genezice din noi încep să curgă

 

 

 

[chindea maria elena]

:))) Nu atât de prolifică pre cât mi-aș dori, Chris!  Da poezia nu este pentru oameni? De ce să nu fie dedicată unor oameni - și nu doar așa în abstract, tuturor! Poeții dinainte dedicau volume întregi unor persoane reale!  Deci... Drag, Gerra

[Chris]

Gerra prolifică în poezie dedicată prietenilor. Cadou specific ţie scris şi împachetat în stilul propriu. Foarte, foarte frumos! Felicitări! :))