Reverie albastră

[gina zaharia]

cântă-mi ramură de suflet

repetă-mi colindul din seara

în care tremurau stelele

privindu-ne

n-am reţinut versul de roșu intens

devenise prea repede torţă

şi a dispărut

poate pentru că a înflorit deodată

în culori tainice

 

cântă-mi albastru singuratic

ştiu că te strigă marea

dar fixează o altă distanţă

pentru întâlnirea secretă

din culorile tale se vor naşte viori şi poeme

cât pentru freamătul multor valuri

ce şi-au pierdut surâsul

în troienele timpului

 

sculptează-mi inima în flori de timp

apoi dă-i drumul să zboare cu noi

pretutindeni

să se-nalţe ziduri

pe care să le înţeleagă toţi trecătorii

care știu îmbrățișa valsul

pe scări enigmatice

[Belean Maria Ileana]

Și pentru că fluturii nu rezistă
în tablourile reci,
am trasat hotare pe talerul inimii;"- de cele mai multe ori facem asta din instinct...superbe versuri iar tabloul este de exceptie...Mihai de unde iti mai vine inspiratia?...

[mihai catruna]

[gina zaharia]

Mihaela, legile adâncurilor își scriu cartea. Apoi vor căuta raftul pe care îl vor învălui în albastru. Când pescărușii vor trece spre apus, le vor da o aripă să depună mărturie că au înflorit aici, pe valuri ușor sărate...

[gina zaharia]

Bonnie, punți de corali au făcut legământ cu marea să nu lase furtunile s-o îngenuncheze. Așadar, îți întind mâna să vii aici, să asculți murmurul mereu însetat...

Of, nu știu de ce folosesc doar persoana întâi. Dar Mihai este acolo, în mijlocul mării, să întâmpine prietenii dragi. Are, pe brațe, cartea de vizită a nemărginirii...

[gina zaharia]

Lisia, sunt privilegiată că m-am trezit suficient de devreme pentru a călători prin lumea artistului. Din când în când, fotografiez clipele, deși nu sunt autorizată în acest sens. 

Cuvintele tale sunt balsam pentru mine (dar pentru cine n-ar fi?!) Mi-ai adus de două ori duminica în calendar! 

[gina zaharia]

Superbă călătorie, Vio, nu-i așa?! Cât de frumos a redat artistul ceea ce ochii minții noastre încearcă să cuprindă peste talazurile timpului!  Patru lumi misterioase  și totuși  (le monde unique – Jules Verne) e denumirea pe care Mihai i-a dat-o acestui superb tablou! 

[gina zaharia]

Merinde pentru suflet

Ți-am adus merinde pentru suflet
arse în vreascuri de ceară,
le-am găsit pribegind
într-un târg de valori,
mă strigau repetat, cu blândețe
și trimiteau soli să descopere
cât de înalte  sunt zidurile
pe care urcă magia.

Ai putea spune că-s descântece
la temelia vechilor cetăți,
nu te teme, am aflat că doar o parte din ele
au otrava iubirii,
am gustat-o cândva într-o grotă cu pereți de sticlă
și acoperiș de cântec
și crede-mă, aș muri în fiecare dimineață
să știu că renasc în pulsul
nemăsurat în cuvinte.

Și pentru că fluturii nu rezistă
în tablourile reci,
am trasat hotare pe talerul inimii;
ți-e cunoscut drumul prin cercuri de foc,
zăbovește cât vrei, acele ceasornicului
au amețit deja;
vezi? ți-am vândut efectul curajului
de-a măsura nemărginirea!

Acum știi că ți-e foame?

[gina zaharia]

Ai dus corola îngerilor pe focul sacru, Gerra, ai picurat suflet de porumbel peste semeția cuvântului. Din ogoare ai făcut hrana secundelor rănite în fulgere și din lanțuri de mătase - scări pe care se vor fi urcat răsăriturile. Ești minunată, draga mea, MINUNATĂ!

 

[gina zaharia]

Chiar dacă zodiacal cu tipar stângaci pare hotărât să-și înfigă tălpile în deșertul polar, pustinul de nicăieri încearcă să-i contureze un crez, cu trunchiul la izvoare de sare și ramuri spre est…

Alături, esențe de timp înflorit sălbatic…

Și cuvintele tale erau acolo, Sofy, în desaga lui...

[Bonnie Mihali]

ma cufund in albastrul sufletelor voastre ca-ntr-o mare infinita...si ma umplu de "parfumul nelinistii"...