Cânt

[Gabriela Raucă]

Voi cânta iubirea cât mai sunt
Trup și suflet pe acest pământ,
Mângâierea palelor de vânt
Lin o voi preface în cuvânt
Și în cânt.

.

Voi cânta și dorul cum îl știu,
Cu a lui nuanță de pustiu,
Răscolind prin sufletul meu viu,
Inspirânu-mi versul ce îl scriu
Mai târziu.

.

Voi cânta și lacrima curgând,
De sub pleoape grele evadând,
Pe obrazul palid lunecând
Și-ncrustată-suflet și în gând
Rămânând.

.

Voi cânta și amintirea ta,
Când din astă lume voi pleca,
De pe alt tărâm te voi veghea,
Calea-n noapte ți-o voi lumina
De pe-o stea.

.

Voi cânta tot ce mai pot să cânt
Și-o sa fac cu marea legământ
Să-și trimită valul pe pământ
Aducând cu el, ca un descânt,
Al meu cânt.

[Mihai Katin]

Voi cânta și lacrima curgând,
De sub pleoape grele evadând,
Pe obrazul palid lunecând
Și-ncrustată-suflet și în gând
Rămânând.    versurile   cele  mai  profunde  zic  eu   din acest  poem   adevarata declaratie  de  profunda  empatie  cu  arta  poetica...

.

[Gabriela Raucă]

Mulțumesc, Grig, din toată inima pentru frumoasele cuvinte!

[Grig Salvan]

Frumos ideal de viață și profesiune de credință: „voi cânta iubirea...”, „voi cânta dorul...”, „...lacrima...”, „...amintirea...” „și tot ce mai pot cânta”. Mă regăsesc întru totul în acest minunat ideal care dă plenitudine unei vieți trăite frumos.